Într-un comunicat emis în noaptea de sâmbătă spre duminică după atacuri, Biden a declarat că i-a transmis lui Netanyahu că Israelul a "demonstrat o capacitate remarcabilă de a se apăra şi de a învinge chiar şi atacuri fără precedent".Biden nu a menţionat în comunicat dacă el şi Netanyahu au discutat un posibil răspuns israelian sau o potenţială implicare a SUA."Credem că Israelul are libertatea de a acţiona pentru a se proteja şi a se apăra, în Siria sau în altă parte (...). Aceasta este o politică de lungă durată şi rămâne, dar nu, nu ne imaginăm ca noi să participăm la aşa ceva", a declarat un înalt oficial al administraţiei americane.John Kirby, purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională al Casei Albe, a declarat duminică în emisiunea "This Week" de la postul de televiziune ABC că Statele Unite vor continua să ajute Israelul să se apere, dar nu vor război cu Iranul.Întrebat dacă Statele Unite ar sprijini represaliile Israelului în Iran, Kirby a răspuns că "angajamentul nostru este ferm de a apăra Israelul şi de a ajuta Israelul să se apere"."Şi aşa cum a spus preşedintele de multe ori, noi nu căutăm un război mai larg în regiune. Nu căutăm un război cu Iranul", a adăugat Kirby."Nu căutăm escaladarea tensiunilor în regiune. Nu căutăm un conflict mai larg. Şi cred că mă opresc aici", a precizat Kirby. 

Conform presei locale, un lider al bisericii şi mai mulţi credincioşi din suburbia respectivă au fost înjunghiaţi în timpul unei liturghii. Înregistrările video ale incidentului difuzate online surprind momentul în care un bărbat se repede spre un vorbitor şi îl înjunghie.Poliţia a arestat un bărbat, care cooperează cu anchetatorii.Rănile nu pun în pericol viaţa victimelor şi sunt tratate de echipaje de prim-ajutor, au mai comunicat forţele de ordine.

Averile uriașe ale medicilor de la spitalul Sfântul Pantelimon. Apartamente, case, tablouri și mașini de lux, trecute în declarațiile de avereEste al doilea atac cu cuţitul în Sydney după cel din suburbia Bondi, unde au fost ucişi sâmbătă şase oameni.

Conform informațiilor oferite de autoritățile locale, românul, în vârstă de 28 de ani, a încercat să fure copilul în timp ce mama acestuia era ocupată să pună bagajele în mașină. El nu a acționat singur, ci a fost ajutat de un complice. Cei doi bărbați, folosind o dubă albă, au fost observați de trecători în timpul tentativei de răpire, moment în care intervenția promptă a acestora a salvat copilul dintr-o situație potențial tragică.

Alertați de martori, polițiștii au sosit rapid la fața locului. Complicele românului a reușit să scape, însă principalul suspect a fost reținut și dus la secția de poliție pentru interogatorii.

Parchetul din Bruxelles a confirmat incidentul și a început o anchetă pentru a clarifica toate circumstanțele care au dus la acest act disperat. „Un bărbat, născut în 1994, a fost arestat de poliție. După interogatoriu, el a fost pus la dispoziția Parchetului din Bruxelles, care a numit un judecător de instrucție”, a comunicat instanța din Bruxelles, arată spynews.ro. În plus, a fost depusă o plângere pe numele bărbatului pentru tentativa de răpire a unui minor, un delict considerat foarte grav.

Cazul a stârnit o serie de întrebări legate de securitatea pe străzile din Belgia și de măsurile necesare pentru a proteja copiii în spații publice.

Curtea Supremă de Casație din Italia i-a dat dreptate fostei soții care s-a trezit cu pensia alimentară nelătită, după ce au dispărut din averea acestuia peste 500.000 de euro. 

Cazul ciudat s-a petrecut în orașul Ferrara, iar soția păgubită a dus un adevărat război juridic împotriva fostului soț care, după un divorț consensual, și-a risipit rapid averea pentru a se distra cu amanta sa, o tânără româncă.

A fost publicată harta salariilor din Europa. Locul rușinos pe care se află România

Această situație, considerată normală și legitimă până la un moment dat, a devenit obiectul unui proces cu scântei, după ce partea afectată a considerat că bărbatul pune în pericol plata pensiei alimentare datorate. 

Potrivit publicației italiene Il Sussidiario, bătălia juridică a durat ani de zile și s-a încheiat în cele din urmă cu victoria fostei soții. Inițial, bărbatul câștigase în primă instanță dar sentința a fost anulată în apel, când Curtea a considerat că (excluzând pensia alimentară a fostului soț) soția divorțată "avea alte mijloace de a plăti sau garanta creditul".

Pe de altă parte, Curtea Supremă a decis să facă apel la conceptul de "prodigalitate", definit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca fiind tendința aproape patologică de a cheltui banii în mod excesiv "în raport cu condițiile socio-economice și cu valoarea care poate fi atribuită în mod obiectiv banilor" și care nu poate fi atribuită unei eventuale probleme psihice de care suferă fostul soț, dar care, cu toate acestea, implică riscul de sărăcie. La dosar a fost depusă și o expertiză medico-legală din care reiese că bărbatul nu are nicio afecțiune psihică.

Primarul care se laudă că a adus gaze în localitate cu ajutorul SRI: „Nu am cum să vă autorizez pe dumneavoastră și noi să nu avem”

În motivarea hotărârii, Curtea Supremă a reiterat că "o persoană este liberă să dispună de bunurile sale cum dorește" și nimeni nu poate spune fostului soț al femeii cum să își cheltuiască banii. Cu toate acestea, această libertate nu poate implica, nici măcar colateral, "o condiție în care nu mai este în măsură să asigure îndatoririle de solidaritate care i-au fost deja impuse", cu referire clară la pensia alimentară pe care trebuie s-o plătească. 

În sentință se artă că bărbatul a avut un comportament "prodigios" și a riscat excesiv în raport cu condițiile sale socio-economice. Acesta a cheltuit într-o perioadă relativ scurtă de timp o sumă record de 512.000 de euro.

Confruntați cu astfel de dovezi, judecătorii italieni au decis că cea mai potrivită alegere este ca fostul soț să fie încredințat în grija unui tutore, a cărui sarcină va fi aceea de a se asigura că acesta plătește ceea ce s-a convenit în decizia de divorț. Practic, acesta nu va mai avea voie să cheltuiască averea fără acordul tutorelui. 

Australia, sub teroare: Încă un atac cu cuțitul, într-o biserică, la numai două zile după cel din mall. VIDEO cu momentul atacului

Incendiul, care a izbucnit duminică la Tárbena, în regiunea Valencia, „este încă activ" după o noapte „complicată" pentru pompieri, au precizat serviciile regionale de urgență într-un mesaj pe rețeaua de socializare X, potrivit France Presse.

Potrivit acestora, au ars „puțin peste 500 de hectare". „Aproximativ 180 de persoane au fost evacuate" în comunele Parcent și Tárbena, a explicat prefectul regiunii, Pilar Bernabé, la televiziunea publică.

An uncontrolled forest fire in Tàrbena of Alicante province, Spain 🇪🇸 (14.04.2024)TELEGRAM JOIN 👉 https://t.co/9cTkji5aZq pic.twitter.com/CiKrxTl74L

Incendiul a fost alimentat de vânt și de temperaturile anormal de ridicate înregistrate în weekend în zonă, unde termometrul s-a apropiat de 30 de grade.

În toată Spania, temperaturile au depășit sâmbătă 30 de grade în 65 de stații gestionate de agenția spaniolă de meteorologie (Aemet), în special în nord, unde temperaturile sunt în general mai scăzute.

Potrivit Aemet, frecvența valurilor de căldură în Spania s-a triplat în ultimii zece ani.

În 2022, 300.000 de hectare au fost distruse de peste 500 de incendii în această țară, un record european, potrivit Sistemului european de informații privind incendiile forestiere (Effis). Anul trecut, această cifră a scăzut considerabil până la aproximativ 91.000 de hectare.

Cel mai mare producător auto în funcţie de capitalizarea bursieră avea la 31 decembrie 140.473 de angajaţi la nivel global.

"În condiţiile în care pregătim compania pentru următoarea fază de creştere, este extrem de important să analizăm fiecare aspect în vederea reducerii costurilor şi a sporirii productivităţii. Ca parte a acestor eforturi, am efectuat o revizuire a modului de organizare şi am luat decizia dificilă de a reduce cu peste 10% forţa de muncă la nivel global", a anunţat în document directorul general al Tesla, Elon Musk.

Reprezentanţii companiei nu au fost disponibili imediat pentru a comenta informaţia.

Acţiunile Tesla au scăzut cu 0,3% în predeschiderea şedinţei de luni a Bursei de la New York. În 23 aprilie, compania va raporta rezultatele trimestriale. După ani de creşteri rapide ale vânzărilor, în 2024 ar urma să se înregistreze o încetinire a livrărilor, în condiţiile în care dobânzile ridicate au afectat cererea din partea consumatorilor, iar rivalele din China, cea mai mare piaţă auto mondială, au lansat modele mai ieftine.

 În cadrul unei conferințe ținute la o universitate din China, cancelarul Germaniei a argumentat necesitatea noului regulament care urmărește reducerea consumului de canabis în loc să-l amplifice.

Scholz a explicat că principala strategie este eliminarea consumului din zona gri și ilegală. Răspunzând la o întrebare a unui student îngrijorat de la Universitatea Tongji din Shanghai, care dorea să studieze la Berlin în septembrie, cancelarul a subliniat importanța unei abordări echilibrate în ceea ce privește legislația privind consumul de canabis.

Australia, sub teroare: Încă un atac cu cuțitul, într-o biserică, la numai două zile după cel din mall. VIDEO cu momentul atacului

Studentul a vrut să știe de la cancelar ce trebuie să ia în considerare ca student la Berlin, „dacă nu vreau deloc să încerc canabisul și nu vreau să-mi pun în pericol propria sănătate”, având în vedere că studenții din Germania acum cultivă canabis în apartamente. Acest lucru nu este legal în China . „De aceea sunt foarte îngrijorat.”

Olaf Scholz a spus că nu fumează, are acum aproape 66 de ani și „nu a fumat niciodată canabis”. În plus, cancelarul german a încercat să contracareze impresia conform căreia toată lumea din Berlin se plimbă acum cu jointuri: „Când studiezi la Berlin, poți circula tot timpul și este posibil să nu întâlnești pe nimeni care să facă așa ceva”, a spus Scholz, citat de Berliner Zeitung.

Shanghai este a doua oprire a vizitei de trei zile a cancelarului în China, după Chongqing. Marți vizita va continua la Beijing cu discuții politice cu președintele Xi Jinping și prim-ministrul Li Qiang.

Judecătorii italieni i-au interzis cheltuielile excesive unui bărbat care și-a spart averea cu amanta româncă

Israelul folosește Iron Dome pentru a se apăra de rachetele venite acum din Gaza. Este un sistem mobil de apărare antiaeriană complex, format din senzori, computere și rachete interceptoare care până acum și-a dovedit eficiența.

Cel puțin șapte mii de rachete a lansat până acum Hamas către Israel de la atacul din 7 octombrie, potrivit unor oficiali militari israelieni citați de Associated Press.

Majoritatea rachetelor au fost interceptate de sistemul Iron Dome, un sistem activat de Armata Israelului în 2011 și care a costat miliarde de dolari. De atunci, sistemul a contracarat peste 10 mii de rachete - eficiența sa este astăzi de peste 90%.

Israelul are, conform presei, zece sisteme Iron Dome în întreaga țară - sunt plasate strategic, în apropierea orașelor sau obiectivelor importante. Fiecare dintre ele poate proteja o zonă de 155 de km pătrați.

Associated Press scrie că sistemul Iron Dome a fost produs de două companii, una americană - Raytheon, și una israeliană - Rafael Defense Systems. De-a lungul timpului, i-au fost aduse mai multe îmbunătățiri.

Iron Dome este, conform ABC News Australia, unul dintre cele mai eficiente sisteme de apărare antiaeriană din lume. A fost conceput pentru a răspunde atacurilor rachetelor cu rază scurtă de acțiune, trase din Gaza sau din sudul Libanului. Ministerul israelian al Apărării afirmă că Iron Dome poate face față mai multor atacuri în același timp.

Pe 7 octombrie, câteva din cele peste 2.200 de rachete trase de Hamas au căzut în zone populate din Israel, inclusiv pe un spital.

Într-o analiză publicată de Institutul Războiului Modern de la West Point, SUA, Patrick Sullivan și John Amble scriu că, pe 7 octombrie, în doar 20 de minute, Israelul s-a confruntat cu „o cantitate pur și simplu prea mare (n.r. de rachete) pentru ca Iron Dome să o gestioneze”.

„Lănsările de rachete ale Hamas sunt cunoscute ca fiind imprecise, iar Iron Dome este proiectat să nu lanseze muniție pentru proiectilele ale căror traiectorii nu indică un impact într-o zonă populată”, explică directorul editorial al Institutului Răzbiului Modern de la West Point.

Potrivit postului public de radio din Statele Unite, NPR, SUA au două sisteme Iron Dome.

SURSA

Domnul și doamna Williams, așa cum sunt numiți în documentele Curții Supreme, au fost căsătoriți 21 de ani înainte de separarea lor în 2023, conform The Guardian.

Avocații de la firma londoneză Vardags, condusă de Ayesha Vardag, autointitulată „diva divorțurilor”, au folosit un portal online pentru a solicita din greșeală o hotărâre definitivă pentru cuplul, care încă încerca să ajungă la un acord asupra aranjamentelor financiare pentru despărțirea lor.

Sir Andrew McFarlane, președintele diviziei de familie, a clarificat că scopul era de a iniția procedurile de divorț pentru un alt client, dar au activat din greșeală dosarul „Williams v Williams”, cerând astfel emiterea unui decret final. Avocații care reprezentau partea feminină au operat pe portalul online „fără a avea instrucțiuni sau autorizație de la clienta lor”. Sistemul a procesat și a emis decizia de divorț în numai 21 de minute.

La două zile după realizarea greșelii, avocații au cerut Curții Supreme anularea ordinului de divorț final. Cu toate acestea, cererea a fost respinsă de instanță. Judecătorul a exprimat dorința de a preveni percepția că divorțurile pot fi obținute printr-un simplu clic greșit. „Asemenea multor alte sisteme online, utilizatorul ajunge la ecranul final de confirmare după ce parcurge mai multe ecrane preliminare”, a explicat el.

Vardag, unul dintre avocații de divorț cu cele mai mari venituri din Marea Britanie, a criticat decizia, numind-o „greșită”. „Statul nu ar trebui să finalizeze divorțurile pe baza unei erori umane. Intenția trebuie să fie clară din partea celui care inițiază divorțul, deoarece aceasta este fundamentul justiției în sistemul nostru legal”, a declarat avocata.

"Nu căutăm escaladarea, însă vom continua să apărăm Israelul şi să protejăm efectivele noastre în regiune", a declarat Blinken la începutul unei întrevederi la Washington cu prim-ministrul adjunct irakian Muhammad Ali Tamim, conform AFP.

"Cred că acest weekend a demonstrat că Israelul nu trebuie să se apere singur când este victima unei agresiuni, unui atac, şi că el nu va trebui să o facă", a precizat oficialul american, condamnând atacul iranian "de o anvergură şi o amploare fără precedent", primul care a vizat direct Israelul.

Iranul a tras sute de rachete şi drone în noaptea de sâmbătă spre duminică asupra Israelului, ca represalii la un atac sângeros împotriva consulatului său de la Damasc, atac pe care Teheranul l-a atribuit Israelului.

Aproape toate aceste rachete şi drone au fost interceptate de apărarea antiaeriană israeliană cu ajutorul SUA şi altor state aliate.

Blinken a mai informat despre o intensă activitate diplomatică "în ultimele 36 de ore, menită să coordoneze un răspuns diplomatic, pentru a încerca să împiedice escaladarea" în regiune.

Şeful diplomaţiei americane a discutat la telefon cu omologii săi egiptean, iordanian, turc, saudit, britanic şi german, potrivit Departamentului de Stat.

La rândul său, ministrul irakian a declarat că este îngrijorat de posibilitatea ca "întreaga regiune să fie angrenată într-un conflict mai amplu, care să ameninţe securitatea internaţională". "Prin urmare, îndemnăm toate părţile la reţinere", a spus el.

Prim-ministrul irakian Mohamed Shia al-Soudani se află luni în SUA, unde urmează să fie primit de preşedintele american Joe Biden la Casa Albă.

Acuzații de blat la semimaratonul de la Beijing. Organizatorii investighează acuzațiile potrivit cărora trei sportivi africani i-au permis în mod voit alergătorului vedetă al Chinei, He Jie, să câștige cursa care a avut loc duminică, scrie BBC.

Filmările făcute la cursa de duminică îi arată pe Robert Keter și Willy Mnangat din Kenya și pe Dejene Hailu din Etiopia arătând spre linie, încetinind ritmul și, aparent, făcându-i semne cu mâna lui He Jie.

He Jie, în vârstă de 25 de ani, a terminat cu o secundă înaintea celor trei, care s-au clasat pe locul doi. Rezultatul a fost criticat pe rețelele sociale.

Un purtător de cuvânt al Biroului Sportiv din Beijing a declarat pentru AFP că investighează incidentul, precizând: „Vom anunța publicului rezultatele odată ce acestea vor fi disponibile”. He Jie, în vârstă de 25 de ani, a câștigat aurul la maraton de la Jocurile Asiatice din 2023 de la Hangzhou. Niciunul dintre sportivi nu a comentat incidentul.

Cabinetul de război condus de premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a reunit. Potrivit presei, majoritatea membrilor Cabinetului de război condus de Netanyahu își doresc un răspuns împotriva Iranului, dar încă nu s-a luat o decizie clară în acest sens.Președintele american Joe Biden i-a transmis deja lui Benjamin Netanyahu că SUA nu vor lua parte la o contraofensivă împotriva Iranului. Avertismente similare au fost lansate și de alți oficiali de rang înalt din cadrul administrației Biden, care încearcă să prevină izbucnirea unui război major în Orientul Mijlociu.

🚨🇮🇷🇮🇱 CELEBRATIONS IN TEHRAN, IRAN amidst successful attack on ISRAEL! pic.twitter.com/Tsiu0GdWaC

Pe de altă parte, potrivit experților, atacul lansat de Iran pare a fi mai degrabă un avertisment și nu o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu. La interceptarea celor peste 300 de drone și rachete au participat Statele Unite, Marea Britanie, dar și Iordania.

Până acum, pagubele produse în urma atacurilor sunt minore și doar câteva persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Întreaga operațiune indică faptul că Iranul vrea să își reafirme poziția de putere regională, consideră experții americani.Avioane de luptă ale Marii Britanii, staționate în România, au participat și ele la doborârea dronelor iraniene. Cele șase aeronave de luptă au fost trimise în Orientul Mijlociu și au acționat pentru apărarea Israelului. Autoritățile de la Tel Aviv au confirmat că au doborât 99% dintre rachetele și dronele lansate de Iran, iar acest lucru a fost posibil pentru că Israelul are unul dintre cele mai bune sisteme de apărare aeriană din întreaga lume. Cea mai importantă parte a acestuia este Iron Dome, realizat în 2011 și folosit de nenumărate ori până acum.

Imaginile difuzate de televiziunea georgiană arată cum Mamuka Mdinaradze, liderul grupului parlamentar al partidului de guvernământ Visul Georgian şi unul dintre promotorii proiectului de lege, a fost lovit cu pumnul în faţă de colegul său din opoziţie Aleko Elisaşvili în timp ce vorbea la pupitru.

Incidentul dintre cei doi a provocat o înfruntare între mai mulţi deputaţi, un eveniment care nu este străin de parlamentul georgian, unde dezbaterile zgomotoase au mai avut un astfel de epilog.

Visul Georgian a declarat la începutul acestei luni că va reintroduce o legislaţie care ar obliga organizaţiile ce acceptă fonduri din străinătate să se înregistreze ca agenţi străini, altfel riscând să plătească amenzi. Proiectul este resuscitat la 13 luni după ce protestele de stradă au forţat guvernul să renunţe la acest plan.

Dacă va fi aprobat de membrii Comisiei pentru afaceri juridice a legislativului, care este controlată de Visul Georgian şi de aliaţii săi, proiectul de lege privind agenţii străini poate trece la o primă lectură în parlament.

Proiectul de lege a tensionat relaţiile cu ţările europene şi cu Statele Unite, care au declarat că se opun adoptării sale. Uniunea Europeană, care a acordat Georgiei statutul de ţară candidată în decembrie, a declarat că această măsură este incompatibilă cu valorile blocului european.

Georgia urmează să organizeze alegeri până în octombrie. Sondajele de opinie arată că Visul Georgian rămâne cel mai popular partid, dar a pierdut teren din 2020, când a obţinut o majoritate strânsă.

Angelo Lella, proprietarul restaurantului Al Condominio, deschis în luna martie în Verona, celebrul oraş al iubirii, a declarat că scopul este de a încuraja clienţii să discute între ei în loc să se uite constant la telefoane.

"Am vrut să deschidem un restaurant care să fie diferit de celelalte", a spus el. "Aşa că am ales acest format - clienţii pot alege să renunţe la tehnologie în timp ce se bucură de un moment de destindere împreună. Tehnologia devine o problemă - nu este nevoie să te uiţi la telefon la fiecare cinci secunde, dar pentru mulţi oameni este ca un drog... În acest fel au ocazia să o lase deoparte şi să bea un vin bun", a explicat proprietarul.

Oamenii vor avea posibilitatea de a alege să îşi pună deoparte telefonul, care va fi plasat în propria cutie, sub cheie, la intrare. Aceştia vor arăta apoi cheia chelnerului, care le va servi sticla de vin.

Clienţii pot, de asemenea, să scrie o recenzie despre mesa lor, pe care o vor lăsa în cutie. Cei care lasă cea mai bună recenzie vor primi o masă la următoarea lor vizită.

Evident că, odată cu promisiunea vinului gratuit, restaurantul a avut un succes răsunător în rândul celor dispuşi să ia parte la detoxifierea de telefonul mobil. "Răspunsul a fost foarte pozitiv", a declarat Lella. "Nouăzeci la sută dintre clienţi au ales să lase deoparte telefoanele în schimbul vinului. Este cu adevărat un lucru frumos să vezi cum oamenii acceptă acest lucru - vorbesc unii cu alţii în loc să se uite la fotografii sau să răspundă la mesaje pe telefon", spune proprietarul.

Al Condominio este primul restaurant din regiunea Veneto care adoptă o astfel de iniţiativă, deşi există exemple de alte restaurante în Italia, inclusiv Separè 1968, un restaurant din Marina di Cecina, Toscana, care oferă vouchere clienţilor care renunţă la telefoane.

Elon Musk consideră că învingătorul în alegerile prezidențiale din SUA, din 2032, ar putea fi un robot. Multimiliardarul care a fondat SpaceX, Tesla și X – fostul Twitter – crede că AI-urile ar putea conduce lumea într-un deceniu.

El a spus că alegătorii ar putea fi forțați să aleagă în cursa pentru Casa Albă între un Transformer care își schimbă înfățișarea sau un bot Diffusion ghidat de ChatGPT, arată publicația Daily Star.

Musk, în vârstă de 52 de ani, a făcut predicția la cea de-a 10-a ceremonie anuală de decernare a premiilor Breakthrough din Los Angeles - supranumită Oscarurile științei, întrebat fiind - cine crede că va fi următorul președinte.

Râzând, el a răspuns cu o altă întrebare: "Cine credeți că va câștiga Casa Albă în 2032? Ce tip de AI? Transformers sau Diffusion?".

Când a pus anterior aceeași întrebare într-un sondaj pe X, aproape 1,2 milioane au votat. Dintre aceștia, 77,4% au votat pentru Transformers - jucării robot inventate de compania japoneză Takara Tomy în 1984, care pot lua alte înfățișări, cum ar fi vehicule și animale.

Vorbind despre alegerile din SUA, desfășurarea tehnologiei AI „ar putea face ravagii" asupra alegerilor din SUA din acest an, susține un expert. La început, când modelele AI au fost introduse pentru a economisi timpul creatorilor de conținut, sistemele AI au fost antrenate pe cantități masive de imagini, audio și text, create în mare parte de oameni.

Sunt tensiuni uriașe după atacul cumplit lansat de Iran, iar oficialii israelienii au luat, după ore de consultări, decizia de a lovi în forță, ca răspuns la bombardamentele lansate.

Situația este tot mai tensionată, iar Iranul avertizează că o posibilă ripostă ar aduce noi atacuri dure în puncte cheie din Israel. Chiar și așa, spun oamenii din cabinetul lui Benjamin Netanyahu, nimeni nu dorește un război regional.

Președintele american Joe Biden i-a transmis deja lui Benjamin Netanyahu că SUA nu vor lua parte la o contraofensivă împotriva Iranului. Avertismente similare au fost lansate și de alți oficiali de rang înalt din cadrul administrației Biden. În replică însă, oficialii israelieni le-au mulțumit SUA, Franței și Marii Britanii pentru sprijin.

Avioane de luptă ale Marii Britanii, staționate în România, au participat și ele la doborârea dronelor iraniene. Cele șase aeronave de luptă au fost trimise în Orientul Mijlociu și au acționat pentru apărarea Israelului. 

Autoritățile de la Tel Aviv au confirmat că au doborât 99% dintre rachetele și dronele lansate de Iran, iar acest lucru a fost posibil pentru că Israelul are unul dintre cele mai bune sisteme de apărare aeriană din întreaga lume. Cea mai importantă parte a acestuia este Iron Dome, realizat în 2011 și folosit de nenumărate ori până acum.

Ucraina a anunţat marţi că a identificat aproape 37.000 de civili şi militari dispăruţi după declanşarea invaziei ruse, număr incomplet inclusiv din cauza ocupării de către Moscova a aproape 20% din teritoriul ucrainean, informează AFP."Aproape 37.000 de persoane au fost date dispărute: copii, civili şi militari", a anunţat pe Facebook comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, potrivit unui nou bilanţ. "Această cifră ar putea fi mult mai mare", a subliniat el totodată, recenzarea fiind încă în curs.După declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022, zeci de mii de persoane - civili sau militari - au murit, însă nu există niciun bilanţ de ansamblu stabilit din surse independente, iar procedurile pentru identificarea celor morţi sau dispăruţi pot dura luni de zile.Forţele armate ucrainene şi ruse nu au comunicat decât foarte rar pierderile lor militare.Numărul de victime civile este de asemenea necunoscut, pentru că nu este disponibilă nicio informaţie fiabilă, fiind vorba de teritorii ocupate de Rusia după declanşarea invaziei, un asalt care a dus la distrugerea a numeroase oraşe şi sate din Ucraina.

Lipsa rachetelor de apărare antiaeriană a împiedicat Ucraina să contracareze săptămâna trecută un atac al Rusiei care a distrus cea mai mare centrală electrică din regiunea din jurul capitalei Kiev, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters, conform Agerpres.

Comentariile lui Zelenski, care urmează avertismentelor repetate ale guvernului său către aliaţii Kievului cu privire la slaba apărare aeriană, reflectă situaţia disperată în care se află Ucraina, în condiţiile în care Rusia îşi intensifică atacurile asupra sistemului energetic ucrainean.

"Erau 11 rachete care veneau în zbor. Noi le-am distrus pe primele şapte, iar patru (rămase) au distrus (centrala de la) Trîpillia. De ce? Pentru că rămăsesem cu zero rachete. Nu am mai avut rachete ca să apărăm Trîpillia", a declarat el într-un interviu acordat PBS.

UPDATE 13:20 - FSB a arestat un cetăţean rus, pentru tentativă de asasinare a unui fost ofiţer al serviciilor secrete din Ucraina

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat marţi că a arestat un cetăţean rus pentru tentativă de asasinare a unui fost ofiţer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care a fost rănit săptămâna trecută în explozia maşinii sale la Moscova, relatează AFP.FSB a precizat într-un comunicat că "a arestat un cetăţean rus, născut în 1983, care a provocat explozia la Moscova (...), la ordinul serviciilor secrete ucrainene, a maşinii unui cetăţean rus, fost membru al serviciilor de securitate ucrainene".Fostul ofiţer al serviciilor ucrainene, care a trecut de partea Rusiei, Vassili Prozorov, a acuzat şi el, după explozie, "regimul terorist de la Kiev" că este responsabil pentru acest incident.Potrivit FSB, suspectul arestat în cadrul unei anchete pentru "tentativă de omor" a sosit în Rusia în martie din Ucraina. El "a obţinut componente pentru un dispozitiv exploziv acţionat de la distanţă, l-a asamblat" şi l-a instalat sub maşina fostului ofiţer al SBU.În martie 2019, Vassili Prozorov a participat la o conferinţă de presă la Moscova, unde a fost prezentat ca un dezertor care a trecut de partea Rusiei. El a declarat apoi că a lucrat pentru SBU între 1999 şi 2018, dând asigurări că a furnizat informaţii Rusiei începând din aprilie 2014, având o "motivare ideologică".

UPDATE 11:25 - Volodimir Zelenski anticipează o intensificare a acţiunilor ofensive ale Rusiei în următoarele săptămâni

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara, în discursul său adresat naţiunii, că are informaţii de la serviciile sale de secrete potrivit cărora Rusia va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive pe front în următoarele săptămâni şi luni, relatează EFE."Este evident că nebunia Kremlinului este în continuare nemăsurată, iar ocupantul va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive", a declarat şeful statului ucrainean, citând informaţiile primite de şefii serviciilor sale militare şi de informaţii externe despre planurile Moscovei pentru această primăvară şi vară.Zelenski a indicat că în următoarele săptămâni va organiza reuniuni cu partenerii Kievului pe tema livrărilor suplimentare de sisteme de apărare antiaeriană şi alte tipuri de armament necesar armatei din partea ţărilor care ajută Ucraina.Rusia profită de superioritatea sa numerică în ceea ce priveşte trupele, cantitatea de muniţie şi sistemele de artilerie pentru a avansa în continuare pe frontul de est. Atât Volodimir Zelenski, cât şi comandantul şef al armatei, Oleksandr Sîrski, au recunoscut că situaţia s-a înrăutăţit pentru Ucraina în aceste teatre de operaţiuni în ultimele zile.Aceste avertismente din partea Kievului intervin în contextul în care şeful Camerei Reprezentanţilor din SUA, republicanul Mike Johnson, a acceptat în cele din urmă luni, după o perioadă lungă de blocaj, votarea separată a pachetelor de ajutor militar propuse de Casa Albă pentru Ucraina şi Israel.

UPDATE 9:20 - Risc de accident nuclear în Ucraina, la distanță relativ mică față de România

"Ne apropiem periculos de un accident nuclear" la cea mai mare centrală nucleară din Europa, de la Zaporojie, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Oficialul a precizat că atacurile din ultima vreme asupra gigantului energetic prezintă un grad ridicat de risc, chiar dacă reactoarele sunt oprite.

UPDATE 6: 20 - SUA: Camera Reprezentanţilor va vota săptămâna aceasta proiecte separate de ajutoare pentru Ucraina şi Israel

Camera Reprezentanţilor Statelor Unite va vota săptămâna aceasta asupra unor proiecte separate de ajutoare pentru Ucraina şi Israel, după luni de dispute politice între administraţia Joe Biden şi oponenţii săi republicani, a anunţat luni şeful Camerei inferioare a Congresului american, relatează AFP.Un pachet financiar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, cerut de preşedintele democrat, este blocat de luni de zile în Congres, la fel şi un alt pachet pentru Israel."Săptămâna aceasta, vom examina proiecte de lege separate", printre care cele permiţând "finanţarea aliatului nostru israelian" şi de a "sprijini Ucraina în războiul său împotriva agresiunii ruse", a declarat şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson.

6:35 - Washingtonul vrea să profite de reuniunile FMI pentru a discuta despre activele ruse blocate

Statele Unite speră că reuniunile de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale vor face posibilă să avanseze, împreună cu ţările partenere, proiectul de a folosi activele blocate ale Rusiei pentru înarmarea Ucrainei şi reconstrucţia sa, potrivit unui responsabil al Trezoreriei, scrie AFP.

UPDATE 5:10 - Jurnalistul Christo Grozev, „bestia neagră” pentru Putin: Îmi este frică să mă întorc în Bulgaria

Jurnalistului bulgar de investigaţii Christo Grozev îi este frică să se întoarcă în Bulgaria, chiar și doar pentru o vizită de lucru. În prezent locuiește la Viena, unde are loc un scandal de spionaj în favoarea Rusiei, potrivit Sega.bg, citat de Rador Radio România.

UPDATE 4:15 - Biden presează Congresul să adopte planul său de ajutor pentru Ucraina

Joe Biden a reiterat luni un apel presant Congresului pentru a adopta un buget de zeci de miliarde de dolari ca ajutor militar pentru Ucraina, blocat în prezent de opoziţia republicană, scrie AFP.

"Congresul trebuie să aprobe această finanţare" pentru Ucraina "şi trebuie să o facă acum, acum", a afirmat preşedintele american în faţa jurnaliştilor în timp ce îl primea pe premierul ceh, Petr Fiala, la Casa Albă.

Un pachet financiar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, solicitat de preşedintele democrat, este blocat în Congresul american de luni de zile, la fel ca un alt pachet pentru Israel.

"După cum Republica Cehă ştie prea bine, Rusia nu se va opri la Ucraina şi impactul asupra NATO ar fi semnificativ", a afirmat Joe Biden.

Preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri, punând în pericol Europa, Statele Unite şi întreaga lume dacă nu îl oprim în Ucraina", a adăugat el.

"După ce am luat în considerare toate elementele, am declarat că este vorba despre un act terorist", a anunţat Karen Webb, comisar de poliţie din New South Wales, într-o conferinţă de presă, potrivit AFP preluată de Agerpres.

Acest atac este considerat un act de "extremism" religios, a adăugat ea, precizând că suspectul este "cunoscut de poliţie", dar nu figurează în niciun fişier antiterorist.

Acest nou atac a avut loc la două zile după o altă agresiune cu armă albă care a făcut şase morţi, dintre care cinci femei, sâmbătă într-un centru comercial din Sydney. Motivul terorist a fost exclus pentru acest atac comis de un bărbat suferind de o maladie mintală care a fost împuşcat.

Potrivit unei transmisiuni în direct a slujbei religioase, un tânăr îmbrăcat în negru s-a apropiat luni seară de altar, a ridicat braţul drept şi l-a înjunghiat cu un cuţit pe episcopul comunităţii asiriene Mar Mari Emmanuel, provocând panică şi ţipete printre credincioşi.

Mai multe persoane s-au repezit să-l ajute pe cleric şi să-l imobilizeze pe atacator, potrivit imaginilor.

Viaţa episcopului comunităţii asiriene - o ramură a creştinilor din Orient - nu este în pericol, nici cea a celorlalţi răniţi, a spus poliţia.

Suspectul primeşte îngrijiri pentru răni la mâini şi a fost dus într-un loc sigur după ce atacul a stârnit furie în rândul credincioşilor, a declarat Andrew Holland, un înalt responsabil al poliţiei din statul New South Wales.

Potrivit salvatorilor, patru bărbaţi cu vârste între 20 şi 70 de ani primesc îngrijiri pentru plăgi deschise.

Citește și Atac violent într-un centru comercial din Sydney: Mai multe persoane rănite, sute de oameni evacuați

"Sioniştii trebuie să ştie că de data aceasta nu vor mai avea la dispoziţie 12 zile şi răspunsul pe care-l vor primi nu va veni în câteva ore sau zile, ci în câteva secunde", a declarat la televiziunea publică ministrul adjunct de externe şi negociatorul şef al Iranului în domeniul nuclear, Ali Bagheri Kani.Bagheri se referea la posibile represalii israeliene ca răspuns la atacul de sâmbătă comis de Iran, care s-a dorit a fi reacţia Teheranului la bombardarea consulatului iranian din Damasc, din 1 aprilie, atribuită Israelului.La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei de Securitate Naţională a parlamentului iranian, Abolfazl Amouei, a declarat că în atacul de sâmbătă "nu a fost folosită o putere semnificativă" şi că Iranul este pregătit să folosească noi arme.

Legea anti-păcănele, praf în ochii votanților. De ce nu îi va opri pe jucătorii împătimiți"Suntem pregătiţi să folosim arme neutilizate până acum. Avem planuri pentru toate scenariile", a afirmat Amouei, citat de agenţia Mehr.Totodată, preşedintele Ebrahim Raisi a declarat marţi că Iranul va răspunde la orice acţiune împotriva intereselor sale, potrivit Agenţiei Iraniene de Ştiri a Studenţilor, citată de Reuters."Declarăm categoric că cea mai mică acţiune împotriva intereselor iraniene va fi întâmpinată negreşit cu un răspuns sever, amplu şi dureros împotriva oricărui autor", i-a spus Raisi emirului Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad al-Thani, la o zi după ce şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Herzi Halevi, a declarat că Israelul va răspunde Iranului pentru atacul efectuat de acesta cu peste 300 de drone şi rachete.

George Simion s-a supus testului cu detectorul de minciuni. Ce întrebări i s-au pus, pentru a dovedi că este curat ca lacrimaÎn plus, forţele armate iraniene au avertizat SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania că "le vor tăia picioarele" dacă depăşesc "limitele" în sprijinul lor pentru Israel, potrivit EFE."Le reiterăm anumitor şefi de stat din Statele Unite, Regatul Unit, Franţa şi Germania să înceteze să sprijine regimul (israelian) muribund, diabolic, ilegal, terorist şi ucigaş de copii", a declarat purtătorul de cuvânt al Forţelor Armate iraniene, generalul de brigadă Abolfazl Shekarchi. "Dacă cineva, inclusiv dumneavoastră şi regimul (Israel), depăşeşte limitele, îi vom tăia picioarele cu mai multă forţă decât răspunsul anterior dat Israelului", a adăugat Shekarchi, potrivit agenţiei Tasnim.Israelul a reuşit să doboare 99% din dronele şi rachetele iraniene, nu în ultimul rând datorită ajutorului acordat de aliaţii săi, în special SUA, dar şi Marea Britanie şi Franţa, ale căror avioane de luptă au acţionat pentru doborârea acestor ţinte.

Podul peste Dunăre de la Brăila a crăpat din nou. Ministrul Grindeanu recunoaște: „Există neconformități”

Potrivit televiziunii daneze, serviciile de salvare intervin la faţa locului, clădirea în care funcţionează în preznt Camera de Comerţ fiind înconjurată de vehiculele de pompieri. Clădirea se află în apropierea sediului Parlamentului danez, relatează News.ro.

LIVE: Fire breaks out at Copenhagen's stock exchange https://t.co/udCmxd4L5I

Toate persoanele care se aflau în interiorul clădirii au fost evacuate. Mai multe opere de artă şi tablouri au fost salvate.

”Imagini teribile ale Bursei în această (marţi) dimineaţa. 400 de ani de patrimoniu cultural danez în flăcări”, a reacţionat pe X ministrul danez al Culturii Jakob Engel-Schmidt.

Børsen i København er i flammer. Følg udviklingen her: https://t.co/KUXg6JjCZP pic.twitter.com/jdSlhvKLwi

Comandată de către regele Christian al IV-lea, Bursa din Copenhaga a fost construită în perioada 1619-1640 şi este unul dintre cele mai vechi edificii din oraş.

O româncă a fost reținută zilele trecute pe Aeroportul Son Sant Joan din Palma de Mallorca, după ce a fost prinsă furând 14 cutii de tutun de rulat, în valoare totală de 1.100 de euro, din magazinul duty-free. Dar ceea ce a atras atenția polițiștilor a fost metoda prin care hoața a reușit să pătrundă în zona magazinelor duty-free fără a fi, de fapt, călător.

Pentru a avea acces la zona magazinelor cu prețuri speciale, femeia și-a procurat un bilet de avion ieftin. De altfel, autoritățile avertizează că aceste bilete low-cost, care costă între 5 și 10 euro, sunt adesea achiziționate de infractori cu scopul specific de a accesa magazinele duty-free în care să „opereze”.

După ce a trecut controlul de securitate, românca a mers direct la magazinul duty-free, unde a și-a pus în aplicare planul: A furat cutiile de tutun, le-a ascuns într-o geantă de dimensiuni mari, și apoi a invocat nevoia de a folosi toaleta pentru a părăsi magazinul fără a plăti.

Din păcate pentru hoață, agenții de securitate privată ai aeroportului, în colaborare cu Garda Civilă au reușit să o identifice și să o aresteze înainte ca aceasta să părăsească locația.

Iranul tună și fulgeră: În cazul unor represalii ale Israelului va răspunde „în câteva secunde” cu ”arme neutilizate până acum”

Potrivit publicației de limbă spaniolă Cronica Balear, această formă de infracțiune a devenit tot mai frecventă în ultimele luni, întrucât infractorii profită de accesul facil la zonele comerciale ale aeroporturilor.

Atractivitatea cutiilor de tutun pentru hoții din Spania este dată de faptul că prețul unei cutii de 250g de tutun de rulat în această țară este de aproximativ 60 de euro, mult mai mic decât în Regatul Unit, unde costă între 250 și 300 de euro. Această diferență de prețuri a atras grupuri organizate specializate în furtul acestui tip de produse, pe care apoi le comercializează la prețuri triple.

Tactica achiziționării biletelor low-cost pentru comiterea furturilor a devenit din ce în ce mai răspândită, iar autoritățile sunt tot mai preocupate de creșterea numărului de astfel de incidente.

Robert De Niro își deschide un hotel de lux pe litoralul Mării Negre. Unde se află stabilimentul pentru turiștii cu dare de mână

Cei trei atleți au fost surprinși în mod clar făcându-i semn sportivului chinez pentru a-și depăși aproape de linia de sosire.

În acel moment, cei trei sportivi au fost văzuți în timp ce încetinesc, iar atletul chinez îi depășește cu o secundă, câștigând maratonul.

Sportivul chinez, medaliat cu aur la maraton la Jocurile Asiatice din 2023, a castigat semimaratonul, trecand linia de sosire cu o secunda in fata atletilor africani. Cei patru au ramas impreuna pe tot parcursul celor putin peste 21 de kilometri.

Robert De Niro își deschide un hotel de lux pe litoralul Mării Negre. Unde se află stabilimentul pentru turiștii cu dare de mână

4月14日，北京半程马拉松比赛现场疑似出现假赛，引发大众质疑。视频中，比赛最后几百米，中国选手何杰原本落后，但3位外籍运动员中有人回头摆手疑似示意何杰反超，又示意队友减速。最终，何杰在默契中完成反超，以一秒优势夺冠。这一戏剧性画面引发大众质疑。… pic.twitter.com/dRWxbBcIhB

Culmea, nu este singurul caz de trișare sau organizare deficitară la mai multe competiții de maraton. 

In 2018, la un semimaraton desfasurat in orasul Shenzhen din sudul tarii, s-a constatat ca 258 de alergatori au trisat, inclusiv multi care au preferat sa apeleze la scurtaturi.

Camerele de supraveghere a traficului i-au surprins pe acestia trecand printre copaci pentru a se alatura unei alte parti a cursei. In 2019, o femeie a fost filmata in timp ce conducea o bicicleta inchiriata de culoare verde la maratonul international Xuzhou din estul Chinei. Oficialii cursei i-au ordonat sa coboare de pe bicicleta, dar femeia s-a urcat din nou in saua acesteia.

Metoda "biletul ieftin", tot mai folosită de infractorii din Spania. Cum reușesc să păcălească autoritățile de pe aeroporturi

"Insulele Canare nu mai pot", sub acest slogan a fost lansat un apel la un protest ce ar urma să aibă loc sâmbătă în insulele din acest arhipelag situat în nord-vestul Africii, foarte vizitat pentru că este tot timpul însorit. Obiectivul protestului: oprirea construirii a două complexe hoteliere la Tenerife, principala insulă din arhipelag, şi o luare în calcul mai bună a locuitorilor şi mediului în contextul exploziei incontrolabile a turismului."Insulele noastre sunt o comoară care trebuie apărată" susţine organizaţia 'Canarias se agota' ('Insulele Canare se epuizează' n.r.) aflată la originea mişcării de proteste, şi ai cărei membri au intrat săptămâna trecută în grevă pentru a pune presiune asupra autorităţilor.Anul trecut, insulele Canare au primit 16 milioane de vizitatori, de şapte ori mai mulţi decât cei 2,2 milioane de locuitori. O cifră extrem de ridicată având în vedere resursele locale, a declarat purtătorul de cuvânt la organizaţia 'Canarias se agota', Victor Martin, care a denunţat o dezvoltare suicidală.Această nemulţumire nu este un fenomen izolat, din ce în ce mai multe mişcări anti-turistice, în special pe reţelele sociale, apărând în ultimele săptămâni în Spania.La Malaga, una din destinaţiile principale pentru turismul de tip soare şi plajă, pe zidurile şi porţile locuinţelor utilizate pentru găzduirea turiştilor se pot vedea autocolante cu slogane de tip: "Aici înainte era casa mea" sau "întoarce-te acasă la tine".

Robert De Niro își deschide un hotel de lux pe litoralul Mării Negre. Unde se află stabilimentul pentru turiștii cu dare de mânăAcelaşi lucru la Barcelona sau în insulele Baleare, unde protestatarii au instalat panouri publicitare false pe anumite plaje în care sunt lansate avertismente, în limba engleză, cu privire la riscul de căderi de pietre sau de înţepături ale unor meduze periculoase, totul în scopul de a-i descuraja pe potenţialii vizitatori, scrie Agerpres.Printre nemulţumirile locuitorilor se numără presiunea imobiliară, multiplicarea închirierii locuinţelor în scop turistic astfel încât unii locuitori au fost obligaţi să plece din centrul oraşelor, precum şi neplăcerile sonore şi de mediu.În Catalonia, care se confruntă de trei ani cu o secetă istorică, presiunea exercitată de hotelurile din Costa Brava asupra rezervelor de apă creează de asemenea nemulţumiri, în condiţiile în care autorităţile au plasat aproape toată regiunea în stare de urgenţă, de la începutul lunii februarie."Există destinaţii turistice care sunt la limita capacităţilor. Este o problemă care apar punctual, în vârf de sezon şi în anumite părţi ale ţării, dar care ia amploare", a recunoscut recent José Luis Zoreda, vicepreşedintele organizaţiei patronale Exceltur.

Cum au trișat mai mulți atleți la maratonul de la Beijing. VIDEO cu modul în care trei africani i-au dat voie unui chinez să îi depășeascăProteste ale spaniolilor faţă de supraturism au avut loc încă din anii 2010, în special la Barcelona. Însă după pauza creată de Covid-19, se pare că exasperarea a ajuns la o nouă cotă, în condiţiile în care anul trecut Spania a găzduit un număr record de 85,1 milioane de turişti străini.În dorinţa de a evita o supraaglomerare, mai multe oraşe au decis să treacă la ofensivă, cum este Saint-Sébastien, din Ţara Bascilor (nord), care la finele lunii martie a decis să limiteze la 25 de persoane componenţa grupurilor turistice în centrul oraşului, după ce anterior a interzis ghizilor să mai folosească portavocea cu prilejul tururilor ghidate.Tot la finele lunii martie, Sevilia (sud) a anunţat că ar putea introduce accesul plătit, pentru non-rezidenţi, în celebra piaţă centrală Plaza de Espana (Piaţa Spaniei, n.r.). La rândul său, Barcelona a decis să scoată de pe Google Maps o linie de autobuz foarte frecventată de turişti, astfel încât de aceasta să se bucure locuitorii.Însă pentru autorităţi astfel de decizii nu sunt uşor de luat. În Spania turismul reprezintă 12,8% din PIB şi asigură 12,6% din locurile de muncă, astfel că numeroase familii depind de acest sector şi nu sunt favorabile iniţiativelor care aduc prejudicii turismului.

Metoda "biletul ieftin", tot mai folosită de infractorii din Spania. Cum reușesc să păcălească autoritățile de pe aeroporturi

Potrivit informaţiilor publicației Naval News, drona era asamblată pe baza ambarcaţiunii americane de salvare AM-800 cu o carcasă din aluminiu și echipată cu un focos de la racheta anti-navă sovietică P-20 "Termit", ceea ce indică misiunea sa militară.

Lungimea dronei este de 9,5 m inclusiv motorul exterior. Autorii publicației subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina au "Termite".

Se subliniază că, pe 5 aprilie, forțele române au distrus o dronă cu ajutorul unei explozii controlate la poligonul "Capu Midia", la 14 kilometri de Constanța.

Observat la Gjellerasen, la nord-est de Oslo, vehiculul "circula cu o viteză mai mare decât maşinile de pe drumul principal, unde limita de viteză este de 80 km/h", a precizat Poliţia regională din Norvegia pe reţeaua de socializare X.

Potrivit reglementărilor norvegiene, viteza de deplasare a trotinetelor electrice trebuie să fie limitată la cel mult 20 km/h.

Utilizatorul, un tânăr în vârstă de 20 de ani, va fi urmărit penal pentru această infracţiune, precum şi pentru acte de ultraj la adresa poliţiei, a precizat aceasta din urmă, care a adăugat că trotineta a fost confiscată imediat la faţa locului.

Tesla, cel mai mare producător auto în funcţie de capitalizarea bursieră, va concedia până la 3.000 de angajaţi la singura sa fabrică din Europa, Grunheide, lângă Berlin, după ce a anunţat planuri de reducere cu 10% a forţei de muncă la nivel global, pe fondul intensificării războiului preţurilor pentru vehiculele electrice (EV), transmite DPA.Compania americană avea la 31 decembrie 140.473 angajaţi la nivel global.Marţi, într-un mail intern, directorul general al Tesla, Elon Musk, a informat că disponibilizările, care vor afecta pe plan mondial aproximativ 14.000 de angajaţi, vin pe fondul declinului pieţei EV şi al vânzărilor slabe globale."Suntem convinşi că doar o organizaţie suplă şi eficientă este bine poziţionată pentru viitoarele provocări. Experienţa noastră ne arată că această abordare contribuie semnificativ la succesul nostru. Examinăm aceste măsuri şi le vom implementa la uzină, pe baza reglementărilor legislaţiei muncii şi a cerinţelor de codeterminare, cu implicarea Consiliului angajaţilor", a precizat un purtător de cuvânt al fabricii Tesla din Grunheide, când a fost întrebat de concedieri.Oficialul a adăugat: Cifra din presă privind concedierea a 3.000 de angajaţi "este complet nefondată".Iniţial nu au existat informaţii privind numărul locurilor de muncă afectate la Grunheide, unde lucrează în prezent peste 12.000 de angajaţi.În martie, în timpul vizitei la Grunheide, Musk a dat asigurări că va continua planurile de extindere a fabricii, deşi grupurile ecologiste continuă să se opună acestui lucru.Pe fondul intensificării războiului preţurilor în China, cea mai mare piaţă auto din lume, Tesla a livrat în primul trimestru aproape 387.000 EV la nivel global, un nivel mai redus decât în perioada similară din 2023. 

Decretul se referă la "Numirea lui Vladimir Gheorghievici Lipaev în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România". Printr-un alt decret, preşedintele Federaţiei Ruse l-a eliberat din funcţia de ambasador în România pe Valeri Kuzmin.

Valeri Kuzmin a fost numit ambasador în România în 2016. Anterior, el a fost ambasador itinerant şi a condus misiunile diplomatice în Republica Moldova şi Sudan.

Reprezentanţa diplomatică rusă la Bucureşti anunţase săptămâna trecută că Valeri Kuzmin şi-a încheiat mandatul de ambasador la Bucureşti. În decursul îndelungatului său mandat, Kuzmin a făcut declaraţii controversate şi a fost convocat în repetate rânduri de MAE de la Bucureşti, în special după invazia Rusiei în Ucraina. 

Potrivit TASS, Vladimir Lipaev s-a născut în 1959, vorbeşte germană, engleză şi franceză. Diplomatul a lucrat în diferite funcţii în aparatul central al Ministerului rus de Externe şi în străinătate.

Pentru primarul Amsterdamului, Femke Halsema, reglementarea drogurilor tari, precum cocaina şi MDMA, este singura modalitate de a combate traficul de droguri şi consecinţele sale "dezastruoase" pentru economia şi securitatea capitalei olandeze, relatează AFP.

"Am putea să ne imaginăm că aceasta ar putea fi obţinută de la farmacişti sau prin intermediul unei scheme medicale", a declarat Femke Halsema într-un interviu acordat AFP.

Nu este pentru prima dată când primarul din Amsterdam spune că vrea să legalizeze şi să reglementeze vânzarea, posesia şi consumul de cocaină. În ianuarie, într-un interviu acordat ziarului olandez Financieele Dagblad, Femke Halsema îşi exprima convingerea fermă că dezincriminarea şi legalizarea vânzării de droguri precum cocaina ar putea fi o măsură strategică pentru combaterea crimei organizate şi pentru creşterea siguranţei publice în Amsterdam.

Războiul împotriva drogurilor este o bătălie pierdută, consideră Halsema. Ea a subliniat că actuala interzicere a drogurilor a dat, fără să vrea, putere organizaţiilor criminale, permiţându-le să înflorească şi să acumuleze profituri de miliarde de euro. "Am predat piaţa unor infractori fără scrupule. Aceştia fac miliarde. Între timp, războiul împotriva drogurilor dezorganizează ţări întregi, făcând nenumărate victime şi consolidând modelul de afaceri al infractorilor", a explicat ea.

Confiscările de cocaină în Olanda au crescut anul trecut. Autorităţile vamale olandeze au capturat aproape 60 de tone de cocaină în 2023, faţă de 51 de tone în 2022. Cele mai mari cantităţi au fost găsite în porturile Rotterdam şi Vlissingen, iar traficul a crescut şi în aeroporturi, potrivit guvernului olandez.

În decembrie anul trecut, Olanda a lansat prima etapă a procesului său de reglementare a cultivării canabisului.

Războiul împotriva drogurilor este "doar o veste bună pentru crima organizată", a declarat Halsema şi într-un interviu acordat Bloomberg în 2022.

Rusia va fi invitată să participe la festivităţile prilejuite de aniversarea a 80 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia (Franţa) de la începutul lunii iunie. Din cauza "războiului de agresiune" rusesc în Ucraina, președintele Vladimir Putin a fost omis de pe lista organizatorilor, a anunţat marţi, 16 aprilie, Mission Liberation.

"Având în vedere circumstanţele (ofensiva rusă în Ucraina), preşedintele Putin nu va fi invitat să ia parte la comemorările debarcării din Normandia", au precizat organizatorii, conform AFP.

"Rusia va fi, totuşi, invitată să fie reprezentată, pentru ca importanţa angajamentului şi a sacrificiilor poporului sovietic, precum şi contribuţia sa la victoria din 1945, să fie onorată", a adăugat Mission Liberation.

Nu au fost oferite detalii cu privire la nivelul la care Rusia ar putea fi reprezentată la aceste comemorări din Normandia, în nord-vestul Franţei.

Vladimir Putin a fost invitat la celebrările celei de-a 70-a aniversări din iunie 2014, în pofida anexării Crimeei cu trei luni înainte, în semn de recunoaştere a tributului greu plătit de Rusia în lupta împotriva nazismului.

Preşedintele rus şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko au vorbit pentru prima dată la acea vreme, în plină revoltă pro-rusă în estul Ucrainei, pe care Occidentul a acuzat Moscova că a încurajat-o şi chiar că a orchestrat-o în mod direct.

Întâlnirea, la care au participat preşedintele francez şi cancelarul german de la acea vreme, Francois Hollande şi Angela Merkel, a deschis calea unor discuţii între cele patru ţări, în aşa-numitul format "Normandia", pentru a încerca să găsească o ieşire la criza ucraineană, care a continuat până la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

Pe de altă parte, Vladimir Putin nu a fost invitat la cea de-a 75-a aniversare a Zilei Z, în 2019, când situaţia din estul Ucrainei s-a acutizat. El a declarat atunci că nu a fost "absolut deloc o problemă" (faptul că nu a fost invitat), iar Moscova i-a cerut Franţei să nu "exagereze" importanţa debarcării Aliaţilor, amintind cele 27 de milioane de morţi sovietici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

"Din punct de vedere istoric, Franţa a invitat întotdeauna la ceremonie ţările ale căror contingente au debarcat în Normandia. În trecut, invitaţia a fost extinsă şi la Federaţia Rusă", explică Mission Liberation.

Ismail Yousef Baz, al cărui rang este echivalent cu cel al unui comandant de brigadă, a fost ţinta unui atac cu dronă în oraşul Ain Baal, în apropiere de Tyr. IDF afirmă că acesta era "un oficial senior şi un veteran al aripii militare a Hezbollah", deţinând mai multe funcţii, ultima fiind cea de comandant al regiunii de coastă. "Ca parte a poziţiei sale, el a fost implicat în avansarea şi planificarea lansărilor de rachete şi de rachete antitanc spre statul Israel din zona de coastă din Liban", a precizat armata israeliană, care a publicat şi imagini de la atac.

Loviturile israeliene în sudul Libanului au ucis marţi în total trei persoane, inclusiv comandantul de teren al Hezbollah, au declarat surse de securitate libaneze citate de Reuters. Ismail Baz a fost ucis într-o lovitură asupra unei maşini în apropierea oraşului Ain Ebel din sudul Libanului. Hezbollah a emis o declaraţie în care deplânge moartea lui Baz, dar nu a oferit detalii despre rolul său în cadrul organizaţiei.

Lovituri israeliene separate asupra a două vehicule în apropierea oraşului Chehabiyeh din sudul ţării au ucis cel puţin doi membri Hezbollah, au declarat o sursă de securitate şi un oficial al apărării civile.

Hezbollah şi Israelul au schimbat aproape zilnic focuri de armă, în paralel cu războiul din Gaza, în cele mai grave ostilităţi de când au purtat un război major, în 2006.

Luptele au provocat moartea a cel puţin 370 de libanezi, dintre care peste 240 de luptători Hezbollah şi 68 de civili, potrivit unui bilanţ al Reuters, şi au alimentat îngrijorarea cu privire la potenţialul unei noi escaladări între inamicii regionali. Optsprezece israelieni, soldaţi şi civili, au fost ucişi.

UPDATE 19:28 - Ce se întâmplă dacă Rusia cucerește Ucraina? Consecințe devastatoare pentru România și NATO!

Victoria rușilor în Ucraina ar avea consecințe devastatoare pentru NATO, se arată într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Într-un astfel de scenariu, granițele Poloniei, Ungariei, Slovaciei și României s-ar afla direct sub amenințarea unui atac terestru rusesc.

UPDATE 18.00 - Trei aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Regale Olandeze, care vor fi puse la dispoziţia Centrului european de instruire F-16, au aterizat miercuri, la Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” de la Borcea, anunţă MApN.

„Centrul european de instruire F-16 reprezintă un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și va facilita creșterea interoperabilității dintre aliați. Totodată, acesta va contribui la crearea unor standarde operaționale comune și la întărirea capacității Alianței Nord-Atlantice de a face față provocărilor complexe din regiunea Mării Negre și din Europa de Est. Conform acordului de colaborare, ministerul român al apărării pune la dispoziție Baza 86 Aeriană, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă, Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos pun la dispoziție aeronave F-16, iar Compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța”, arată comunicatul MApN.

UPDATE 17.00 - Harkovul riscă să devină „un al doilea Alep”, dacă politicienii americani nu votează pentru ajutorul militar de 60 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să obțină apărarea antiaeriană necesară pentru a preveni atacurile rusești la distanță lungă, a avertizat primarul orașului, relatează The Guardian.

UPDATE 12:56 - Cel puţin opt morţi şi ”mulţi răniţi” la Cernihiv, într-un atac rus cu rachetă

Un triplu atac rus cu rachetă s-a soldat cel puţin opt morţi şi ”mulţi răniţi” la Cernihiv, în nordul Ucrainei, anunţă pe Telegram guvernatorul regiunii cu acelaşi nume Viaceslav Ceauş, relatează AFP.

”Inamicul a comis un atac cu trei rachete aproape în centrul oraşului. Sunt civili morţi, mulţi răniţi”, anunţă într-o înregistrare video publicată pe Telegram Viaceslav Ceauş.

UPDATE 12:10 - Numărul militarilor ruşi ucişi în Ucraina depăşeşte 50.000 

Numărul militarilor ruşi care au murit în războiul din Ucraina depăşeşte în prezent 50.000, potrivit unui calcul întocmit de BBC, citat miercuri de EFE.În cel de-al doilea an al invaziei Rusiei asupra Ucrainei, declanşată la 24 februarie 2022, numărul morţilor a fost cu aproape 25% mai mare decât în primul an, potrivit serviciului în limbă rusă al BBC, care din 2022 contabilizează decesele cu ajutorul grupului independent Mediazona şi al voluntarilor.Cei care au participat la această numărătoare au analizat şi date din rapoarte oficiale, ziare şi reţele sociale.Potrivit BBC, peste 27.300 de militari ruşi au murit în al doilea an de lupte, reflectând modul în care victoriile teritoriale au avut costuri umane uriaşe.Ucraina a folosit formula de "maşină de tocat carne" pentru a descrie strategia Rusiei de a trimite valuri de soldaţi pentru a încerca să epuizeze forţele ucrainene şi să expună locurile în care se află acestea pentru a fi luate în vizor de artileria rusă.Numărul real al militarilor ruşi morţi este probabil mult mai mare, notează BBC, subliniind că analiza sa nu include decesele miliţienilor din Doneţk şi Lugansk, teritorii ocupate de ruşi din estul Ucrainei.

UPDATE 11:08

Într-o analiză specială, ISW avertizează SUA că rușii avansează ferm, iar o cădere a Ucrainei “va pune sub amenințarea unui atac terestru rusesc granițele NATO din România, Polonia, Ungaria și Slovacia, pentru prima dată de la căderea URSS”.

Ucrainenii au atacat marți noaptea baza aeriană rusească de la Geankoi (Crimeea) dar rușii acumulează forțe la Ceasiv Yar, în Donbas, în ceea ce pare a fi pregătirea unei ofensive terestre care se poate dovedi decisivă.

Într-o analiză specială, publicată marți seara, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW – probabil cel mai prestigios grup de analiști, cu sediul la Washington), avertizează Statele Unite că “Rusia iese din războiul pozițional și începe să reia manevre active pe câmpul de luptă, profitând de întârzierile în furnizarea asistenței militare americane pentru Ucraina. Armata Ucraineană nu mai poate menține liniile actuale ale frontului acum, fără reluarea rapidă a asistenței SUA, în special muniții de artilerie și apărarea aeriană, pe care doar SUA le pot oferi rapid și la scară”, arată ISW, care explică faptul că unitățile ucrainene din prima linie sunt expuse atacurilor aeriene rusești, iar avioanele acestora lansează acum mii de bombe asupra pozițiilor defensive ucrainene, pentru prima dată de la începutul războiului.

UPDATE 9:56 - Zelenski a promulgat legea controversată a mobilizării

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat legea mobilizării împotriva invaziei ruse, un text controversat din cauza dispariţiei în ultimul moment a unei clauze care prevedea o demobilizare a militarilor după 36 de luni şi care înăspreşte pedepsele refractarilor, relatează AFP.

Potrivit unei note publicate pe site-ul Radei (Parlamentul ucrainean), textul i-a fost prezentat marţi şefului statului, care l-a promulgat.

Ucraina - care se confruntă cu o penurie de militari voluntari - a lucrat la acest text timp de multe luni, pătate de controverse după mai bine de doi ani de război împotriva invadatorului rus, soldat cu zeci de mii de morţi.

La 11 aprilie, Parlamentul ucrainean a adoptat acest proiect de lege cu 283 de voturi.

UPDATE 8:48 - BBC - Bilanţul militarilor ruşi în Ucraina a depăşit 50.000 de morţi, fără a lua în calcul decesele din Doneţk şi Luhansk

O analiză BBC relevă faptul că, în a doua perioadă de 12 luni pe linia frontului deschis de Rusia în Ucraina - pe măsură ce Moscova şi-a impus aşa-numita strategie a ”maşinii de tocat carne” - numărul de morţi a fost cu aproape 25% mai mare decât în primul an. BBC rus, grupul media independent Mediazona şi voluntari au numărat decesele începând cu februarie 2022, acestea depăşind 50.000.

Noile morminte din cimitire au ajutat la furnizarea numelor multor soldaţi.

De asemenea, echipele au cercetat informaţii din surse deschise din rapoarte oficiale, ziare şi social media.

Mai mult de 27.300 de soldaţi ruşi au murit în al doilea an de luptă, o reflectare a modului în care câştigurile teritoriale au venit cu un cost uman uriaş.

Rusia a refuzat să comenteze.

UPDATE

„Lucrăm în fiecare zi, fără nicio pauză, pentru oportunităţi mai mari în relaţiile cu partenerii. Lucrăm pentru a obţine mai mult ajutor real. Lucrăm pentru a obţine o adevărată egalitate în apărarea împotriva terorii, atunci când aceleaşi reguli, cu adevărat egale, se aplică pentru noi aici, în Ucraina, în Europa şi în alte părţi ale lumii, atunci când ne confruntăm cu aceleaşi manifestări de teroare, cu aceleaşi atacuri cu rachete şi drone. Am auzit multe în ultimele două zile. Conflicte diferite - aici în Europa şi în Orientul Mijlociu - niveluri diferite de ameninţare, spaţii aeriene diferite. Deşi, "piesele de şah" şi balistica sunt aceleaşi... Ameninţări diferite de escaladare. Dar sunt vieţile umane diferite, au oamenii o demnitate diferită? Nu. Noi preţuim fiecare viaţă în mod egal. Trebuie să o preţuim. Trebuie să le protejăm de teroare la acelaşi nivel”, a spus Zelenski în discursul său video de marţi seară.

El a anunţat în context că Ucraina va solicita o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina pentru a discuta despre protecţia antiaeriană, furnizarea de sisteme de apărare aeriană şi rachete.

Inundațiile au lovit mai multe zone din Dubai și Abu Dhabi, iar oamenii au încercat din răsputeri să fugă din calea apelor, în timp ce mașinile de lux au rămas blocate în trafic. 

Foto: Profi Media

Zborurile de pe Aeroportul Internațional Dubai au fost suspendate timp de 30 de minute din cauza furtunii intense. 

Foto: Profi Media

Inundațiile din Dubai au loc la o zi după ce apele au făcut ravagii în Oman, unde cel puțin 17 persoane au murit.

Citește și: Inundații devastatoare în Emiratele Arabe Unite: cel puțin 7 persoane au murit

România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a intenţiei de vot la alegerile europene din acest an faţă de 2019, după Cehia, ajungând la 74%, ceea ce reprezintă nu mai puţin de 19 puncte procentuale în plus faţă de scrutinul de acum cinci ani, conform ultimului sondaj Eurobarometru publicat miercuri. Cu toate acestea, România nu se află în prima treime a statelor UE în ceea ce priveşte proporţia intenţiei de vot la alegerile europene din 6-9 iunie.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin.

În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).

În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.

Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).

O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).

Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).

Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.

Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă "În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?", faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.

În acelaşi timp, 63% dintre români au sus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.

În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta "total în dezacord" când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile "vocea mea contează în UE" (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv "vocea mea contează în ţara mea" (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).

De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.

Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).

În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).

O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.

Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).

Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).

Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie - 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Precizând că puterea politică de la București ar fi încercat să o împiedice pe Kovesi să ajungă în fruntea Parchetului European, jurnaliștii din Grecia notează că fosta șefă a DNA ”ia de coarne taurul impunității din Grecia” în cazul catostrofei feroviare.

”Laura Kovesi este, pe baza mai multor asemănări, un fel de Eleni Touloupaki a României. Eleni Touloupaki a fost procurorul anticorupție din Grecia care s-a ocupat de scandalul Novartis, izbucnit în 2017 în timpul guvernării stângii radicale SYRIZA. În dosar, peste 100 de medici, circa 30 de înalți funcționari publici și 10 politicieni de la Noua Democrație (actualul partid de guvernământ) și PASOK (partidul socialist, aflat în trecut la guvernare) au fost acuzați că au primit mită pentru a crește artificial prețurile medicamentelor pe piața grecească. 

O parte dintre oamenii politici vizați, în special foști miniștri ai Sănătății, au depus plângere împotriva lui Touloupaki pentru abuz de putere, acuzând-o de jocuri politice cu susținerea SYRIZA. După câștigarea alegerilor de către Noua Democrație în 2019, Touloupaki a fost îndepărtată din funcție. 

În 2020, Parlamentul de la Atena a votat desființarea postului de procuror anticorupție, iar dosarele lui Touloupaki au fost transferate procurorului pentru criminalitate economică. În 2021, judecătorii au decis închiderea cazului Novartis întrucât era imposibil de aflat proveniența sumelor mari de bani aflate în conturile acuzaților. În vara anului 2022, tot justiția greacă s-a pronunțat că anchetele desfășurate de Touloupaki au fost corecte și nu au avut în spate un plan împotriva politicienilor respectivi.

Ca procuror anticorupție în țara ei, Kovesi a băgat la închisoare pentru corupție un prim-ministru, miniștri și parlamentari, care au încercat să o distrugă prin cunoscuta metodă de a-i intenta proces. Nu le-a ieșit - i s-a făcut ulterior dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - iar în 2019 a fost numită procuror general al Uniunii Europene. Deși guvernul român a luptat împotriva ei”, se arată în articolul publicat de Rador Radio România.

Aceștia mai scriu că, în Grecia, au auzit prima dată de Kovesi când avocații nu au reușit să o împiedice în ridicarea imunității Evei Kaili (europarlamentar grec acuzat de corupție în scandalul Qatargate n.trad.) în speța legată de onorariile colaboratorilor săi.

Kovesi a mers la Atena în martie pentru a afla mai multe informații privind gestionarea defectuoasă a finanțării pentru modernizarea căii ferate din Grecia, problemă care a fost adevărata cauză a tragediei de la Tempi, mai scriu jurnaliștii, citati de ziare.com. Accidentul a avut loc în februarie 2023, după ce un tren de marfă a intrat în coliziune cu unul de călători, direcționat pe aceeași linie din cauza lacunelor mari din sistemul de semnalizare al magistralei feroviare Atena-Salonic.

Precizând că guvernul nu i-a făcut treaba mai ușoară, jurnaliștii notează că șefa Parchetului European nu se lasă. 

Prim-ministrul maghiar a purtat o conversaţie cu public cu fostul prim-ministru polonez Viktor Mateusz Morawiecki, respectiv Fabrice Leggeri, fostul şef al Frontex, agenţia UE pentru protecţia frontierelor, capul de listă al partidului francez de dreapta Adunarea Naţională (RN) pentru Parlamentul European, relatează News.ro.

Orbán a spus că indiferent de ideile care apar cu privire la Pactul UE privind migraţia şi azilul, adoptat cu surle și trâmbițe pe 10 aprilie, întrebarea la care trebuie găsit un răspuns cât mai urgent este cea a şederii în UE. ”Aceasta este linia roşie. Dacă acest punct nu este îndeplinit, toate celelalte vor rămâne nerezolvate, a explicat premierul ungar.

„Dacă nu suntem suficient de curajoşi pentru a o spune: toată lumea trebuie să rămână în afara graniţelor până când se ia o decizie în cazul lor, orice altă hotărâre am lua, ea nu va funcţiona”, a arătat acesta.

Potrivit oficialului de la Budapesta, dacă adoptarea pactului privind migraţia va avea loc cu vot majoritar, şi nu cu unanimitate, întregul pact nu va funcţiona, iar implementarea sa va fi paralizată.

"Comisia Europeană a chemat Ungaria în faţa instanţei UE, întrucât a constatat că legislaţia maghiară privind migraţia nu este conformă cu legislaţia UE. Cu toate acestea, Ungaria rezistă şi luptă”, a arătat Orbán.

El a lansat un nou atac la adresa miliardarului de origine maghiară George Soros: „Luptăm împotriva unui grup organizat numit imperiul Soros. Împotriva reţelei Soros, care plăteşte ONG-uri pentru a ne ataca sistemul juridic, pentru a desfăşura activităţi ilegale împotriva naţiunii noastre”.

Politicianul maghiar a susţinut că aşa-numiţii liberali şi comuniştii sunt apropiaţi unii de ceilalţi, pentru că ambilor le plac procedurile birocratice centralizate – în loc să creadă în libertate. Orbán a atras, în context, atenţia că, potrivit experienţei din Europa Centrală, foştii comunişti se transformă cu foarte mare uşurinţă în liberali.

Despre politica UE, Viktor Orbán a afirmat: ”Ultimii cinci ani ai Uniunii Europene au vizat realizarea unora dintre obiectivele actualei conduceri. Tranziţia verde a eşuat, pentru că este contrară evidenţelor economice şi industriale”.

Tranziţia verde nu poate fi motivată politic, iar dacă totuşi acest lucru se întâmplă, ea distruge competitivitatea economiei europene. „Aici ne aflăm în prezent”, a subliniat politicianul maghiar.

În ceea ce priveşte efectele economice ale războiului din Ucraina, şeful guvernului de la Budapesta a spus că, în ciuda bunăvoinţei, măsurile care pot apărea sunt unele care creează dificultăţi economiei europene, aşa cum se poate vedea deja în cazul fermierilor europeni.

”Pentru o rezolvare şi pentru evitarea altor crize este necesar să se stabilească ce ar trebui să facă UE cu privire la problema războiului. Iar acest lucru ar trebui separat, cât mai mult posibil, de problema aderării Ucrainei la UE, a mai spus Viktor Orbán.

Premierul a mai afirmat că a propus premierului din Qatar realizarea unui task force care să fie operaţionalizat foarte repede, în maximum o lună de zile. Despre investiţii, Ciolacu a subliniat că prioritatea este portul Constanţa care a devenit cel mai important hub de distribuţie la Marea Neagră pentru Europa Centrală şi de Est, dar şi proiectele de infrastructură precum dezvoltarea capacităţii Aeroportului Internaţional din Timişoara, finanţarea construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov şi modernizarea căii ferate Predeal-Braşov.

”Am venit plin de speranţă în această vizită oficială convins că în perioade complicate trebuie să găsim noi oportunităţi de dialog şi cooperare cu state cu care împărtăşim viziuni şi valori comune în acest context internaţional dificil.  Statul Qatar este un broker de securitate respectat în Orientul Mijlociu, la fel cum România este un factor de stabilitate recunoscut în Europa de Est. Tocmai de aceea, sunt aici pentru a transmite un mesaj puternic că România este alături de Qatar, pentru ca împreună cu Statele Unite şi partenerii din Uniunea Europeană să susţinem eforturile de pace şi pentru restabilirea securităţii în Orientul Mijlociu”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în cadrul declaraţiilor comune cu omologul său din Qatar. 

Premierul României a arătat că ”este pe deplin de acord că trebuie să adoptăm o poziţie echilibrată şi să încurajăm părţile să manifeste reţinere imediată pentru prevenirea unor evenimente periculoase”. 

”Diplomaţia şi dialogul trebuie să fie mai puternice decât armele. Iar rolul de mediator asumat de Qatar de-a lungul timpului, în dosare internaţionale complexe, va fi cu siguranţă un argument solid pentru detensionarea situaţiei. De aceea, i-am transmis Excelenţei Sale că România este pregătită să se ralieze eforturilor regionale şi internaţionale de a fi parte a unei soluţii constructive care să evite extinderea conflictului în Orientul Mijlociu. Rolul de actor cu influenţă regională semnificativă a fost demonstrat, de altfel, recent de statul Qatar în facilitarea negocierilor care au condus la eliberarea în siguranţă a ostaticilor din Fâşia Gaza, inclusiv a unor persoane care deţin cetăţenia română”,  a subliniat Ciolacu. 

Prim-ministrul român a mulţumit omologului său pentru eforturile pe care le-a depus pentru ca românii noştri să se întoarcă teferi acasă.

”Pentru mine, astfel de gesturi de profundă prietenie, cum a fost şi sprijinul din pandemie, când aţi donat României echipamente medicale şi materiale sanitare, sunt dovada concretă că statele noastre au capacitatea să construiască un parteneriat aprofundat, care să dobândească valenţe strategice.Iar acest parteneriat consider că trebuie să fie unul extrem de pragmatic şi realizat în jurul proiectelor economice concrete şi investiţiilor”, a ţinut să precizeze Marcel Ciolacu. 

Premierul a subliniat că acesta este motivul pentru care sunt însoţit de mai mulţi miniştri din Guvern, din domenii strategice de interes reciproc precum transporturile, energia, economia, agricultura şi digitalizarea.

”Avem în analiză proiecte cu o valoare totală de peste 15 miliarde de euro. Îmi doresc ca România să fie poarta de investiţii a statului Qatar în Uniunea Europeană. În acest sens, am propus Excelenţei sale realizarea unui task force care să fie operaţionalizat foarte repede, în maximum o lună, în care să fie analizate toate aceste proiecte prioritare. Avem un plan comun concret iar toate aceste oportunităţi de investiţii le voi detalia împreună cu miniştrii de resort în cadrul întâlnirii pe care o voi avea astăzi cu Fondul Suveran de Investiţii al statului Qatar, unul dintre cele mai solide şi importante la nivel mondial”, a spus premierul. 

Ciolacu a mai arătat că ”prioritatea este portul Constanţa care a devenit cel mai important hub de distribuţie la Marea Neagră pentru Europa Centrală şi de Est”. 

”Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanţa pentru a juca un rol cheie în platforma logistică şi în perspectiva procesului de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei.  Avem nevoie de experienţa companiilor qatareze în ceea ce priveşte managementul şi operaţiunile portuare, dar şi digitalizarea şi dezvoltarea portului. De asemenea, vom discuta şi posibilitatea altor proiecte de infrastructură, printre care dezvoltarea capacităţii Aeroportului Internaţional din Timişoara, finanţarea construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov şi modernizarea căii ferate Predeal-Braşov”, a spus premierul Ciolacu, adăugând că vorbim de proiecte mature care pot fi realizate în parteneriat public-privat.

Şeful Executivului a mai declarat că le-a solicitat miniştrilor prezenţi alături de el să îşi prezinte proiectele şi să valorifice oportunitatea pe care o avem pentru atragerea de investiţii în România.

Premierul a mai declarat că Statul Qatar a organizat recent unul dintre cele mai de succes Campionate Mondiale de Fotbal.

”Este cea mai frumoasă lecţie pe care aţi predat-o tuturor celor care au avut la început îndoieli în această privinţă. Şi este o lecţie predată prin sport. Însă acest succes a avut în spate multă muncă, dăruire şi investiţii. Îmi doresc acelaşi lucru pentru ţara mea. Vreau ca împreună să facem acele investiţii care să dezvolte România şi să contribuie deopotrivă la prestigiul ţării dumneavoastră în cadrul Uniunii Europene. Şi poate, la un moment dat, cu sprijinul dumneavoastră, vom avea şi noi şansa să atingem performanţa statului Qatar în domeniul organizării de competiţii sportive”, a afirmat Marcel Ciolacu. 

Dacia este un autoturism care, deși este adesea ignorat de către români, se bucură de un mare succes în Elveția. Locuitorii elvețieni apreciază calitatea și fiabilitatea mașinilor Dacia, iar modelul Duster a devenit unul dintre cele mai căutate automobile în țara elvețiană. Cristian Sima, care locuiește acolo de mai bine de zece ani, a subliniat că "tot elvețianul vrea să-și cumpere mașina Dacia Duster", evidențiind astfel popularitatea și prestigiul de care se bucură aceste vehicule în Elveția.

Din anul 2003, Cristian Sima s-a stabilit în Elveția. De la trecerea sa controversată de la asistent universitar la domeniul business, el a devenit o sursă de informații prețioasă în ceea ce privește diferențele semnificative între sistemul românesc și cel elvețian.

De la el aflăm că un produs de multe ori neglijat de români, în favoarea unor mărci mai de renume sau cu care să impresioneze, este la mare căutare în Elveția, țară cunoscută pentru locuitorii care sunt mai degrabă înclinați spre simțul practic, în defavoarea superficialului. Sima a spus că modelul Duster de la Dacia poate fi văzut oriunde pe stradă, chiar și în parcările instituțiilor educaționale. 

Porți deschise la Banca Națională a României. Publicul va putea să atingă unul dintre preţioasele exponate – un lingou din aur

„Tot elvețianul vrea să-și cumpere mașina Dacia Duster. Care – culmea! – costă 25.000 de franci (130.947 lei românești – n.r.). Gândiți-vă, francul este cu 1,06 cu euro. Adică mult mai mult decât la noi. Are televizoare în tetiere, are tot felul de opțiuni. Eu am zis: V-aduc una din România!. Dar nu seamănă. Deci, Dacia produce pentru Elveția Dacia Duster. Este un SUV mic, bun, perfect pentru Elveția, unde sunt zăpezi, drumuri și munte, urcat și coborât și așa mai departe… O mașină perfectă”, a spus Cristian Sima.

Dacia a înregistrat un volum de 7.300 de autoturisme livrate clienților din Elveția, cu o creștere de 23% față de anul anterior. Marca și-a crescut cota de piață la 3,2%, ca urmare a faptului că piața totală de autoturisme a scăzut cu 5%.

Cel mai vândut model al mărcii în Elveția, a fost în 2022 Sandero, cu un volum total de 3.115 de unități, care a reușit performanța de a se situa pe locul 1 pe segmentul de clienți privați și pe locul 7 în clasamentul general al celor mai vândute modele.

Rectorul SNSPA crede că doctorul Cîrstoiu „strică jocurile unora” și îl vede viitorul primar al Capitalei

Philip Morris International (PMI), o companie internațională de top din industria tutunului, finanțează achiziția a două drone tip UAS (sistem de aeronave fără pilot) în valoare de aproape 700,000 de dolari și completează astfel tehnica de supraveghere folosită de Poliția de Frontieră Română pentru combaterea contrabandei. România are peste 2.000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene și există porțiuni importante în zone muntoase și împădurite, în care supravegherea graniţei este dificilă. Cu ajutorul dronelor finanțate prin programul PMI Impact, peste 500 km de graniță supuși încercărilor continue de trecere frauduloasă cu cantități semnificative de produse de contrabandă vor putea fi supravegheați cu o mai mare ușurință.

Achiziția noilor echipamente de supraveghere este rezultatul celei de-a treia runde de finanțare a programului PMI IMPACT, inițiativă globală ce sprijină proiecte care au scopul să combată comerțul ilicit și consecințele negative ale acestuia. Obiectivul general al proiectului este de a spori capacitatea autorităților române de detectare a contrabandei la frontierele externe ale UE în vederea identificării și dezmembrării rețelelor infracționale. 

„Pentru PMI, eliminarea comerțului ilicit, în toate formele sale, rămâne o prioritate de vârf, deoarece acesta subminează eforturile noastre de a construi un viitor fără fum. Astăzi suntem onorați să donăm Poliției de Frontieră două drone de ultimă generație, în valoare de aproape 700.000 de dolari. Acestea vor fi folosite în zonele greu accesibile de la granițele țării, cu scopul combaterii traficului ilicit cu produse, inclusiv cu țigări. Parteneriatul dintre marile companii din industrie și autoritățile de control a dus la scăderea cu 54% a comerțului ilicit în ultimii 8 ani. Cu toate acestea, trendul pe care îl observăm în 2024 este unul îngrijorător: comerțul ilicit a crescut cu 27% în ultimele două luni, semn că nu trebuie să lăsăm niciodată garda jos în ceea ce privește combaterea acestui fenomen infracțional. În acest context, vă puteți baza pe faptul că Philip Morris România va rămâne un partener de încredere al statului român. Este în interesul tuturor să protejăm comerțul legal, care susține, prin taxe și impozite, bugetul de stat al României.”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris Romania.

„Poliția de Frontieră Română este permanent implicată în acțiuni derulate pe linia combaterii traficului cu produse de contrabandă, rezultatele obținute fiind foarte bune. Astfel, în primele trei luni ale anului, în urma eforturilor susținute ale polițiștilor de frontieră, au fost confiscate aproximativ 600.000 de pachete cu țigări, în valoare de peste 13 milioane lei. Tot în primul trimestru polițiștii de frontieră au mai confiscat 6.200 kg tutun vrac şi 47 kg tutun pentru narghilea. Poliția de Frontieră va continua să se afle în prima linie pentru combaterea contrabandei, țigaretele numărându-se printre cele mai traficate produse la frontierele țării. În lupta împotriva acestui fenomen infracțional ne bucurăm atât de sprijinul celorlalte structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cât și de al partenerilor instituționali cu care colaborăm pentru a găsi cele mai bune soluții, atât din punct de vedere organizațional și operativ, dar și din punct de vedere tehnic.”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor de poliție Cornel-Laurian STOICA.”

Din 2016, momentul la care a fost lansat proiectul PMI IMPACT, piața ilicită de țigarete a avut o evoluție descendentă, fapt care demonstrează că eforturile susținute și comune ale autorităților în parteneriat cu mediul de afaceri, pot duce la o schimbare în bine și în zona combaterii traficului ilicit. Cu toate acestea, trendul în 2024 nu este unul pozitiv, iar cele mai recente cifre arată o creșterea de 27% în ultimele două luni. 

În cadrul primei și celei de-a doua runde de finanțare, PMI a susținut, prin inițiativa globală PMI IMPACT, proiecte care au vizat diferite activități cu un impact durabil asupra comerțului ilicit: 

- Programe de cercetare pentru înțelegerea fenomenul ilicit;

- Implementarea unor inițiative educaționale pentru a îmbunătăți conștientizarea în rândul publicului;

- Finanțarea dezvoltării de soluții tehnologice pentru facilitarea demersurilor împotriva comerțului ilicit;

- PMI a pus la dispoziție 100 de milioane de dolari pentru finanțarea a trei runde de proiecte împotriva comerțului ilicit;

- Prin PMI IMPACT, s-au alocat până acum 53 de milioane de dolari pentru implementarea a 71 de proiecte în 37 de țări.  

Prin PMI Impact, Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii (S.E.L.E.C) a beneficiat de prima rundă de finanțare PMI IMPACT în valoare de peste 1,500,000 de dolari. S.E.L.E.C este singura organizaţie din sud-estul Europei care acţionează în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, la nivel operaţional, și care reunește autorităţile cu atribuții de control din cele 11 state membre, printre care și țara noastră.

O a doua rundă de finanțare în valoare de peste 1,200,000 de dolari a fost destinată parteneriatului cu Inspectoratul General al Poliției Române. Acesta a condus la achiziționarea de echipamente de patrulare și detectare a tutunului ilicit, precum și la activități locale de formare și coordonare, cu scopul destrămării rețelelor infracționale de contrabandă de la granițele cu Ucraina, Moldova și Serbia. Până acum, în România, pentru finanțarea proiectelor din cadrul PMI IMPACT au fost investiți peste 3,300,000 de dolari.

Profesorul Masayasu Inoue a făcut o serie de declarații controversate în ceea ce privește pandemia de Covid-19. 

"Va mulțumesc foarte mult pentru că mi-ati oferit această oportunitate valoroasă de a-mi transmite mesajul despre încălcarea drepturilor omului în timpul COVID-19.

Numele meu este Masayasu Inoue, profesor emerit al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Osaka. Specialitatea mea este Patologia Moleculară și Medicina.

Pandemia a fost folosită ca pretext fals de către OMS pentru a stimula vaccinarea tuturor popoarelor din lume. A fost stabilit un plan pentru a scurta timpul de dezvoltare a vaccinurilor, care de obicei durează mai mult de zece ani la mai puțin de un an. Operațiunea Warp Speed. Această operațiune a fost folosită pentru a acoperi concepțiile greșite ale vaccinurilor genetice. Sub pretextul economisirii timpului, a fost selectată o metodă extrem de periculoasă.

Studiul care îi pune pe jar pe vegani: Carnea artificială din plante este mai rea pentru sănătate decât consumul de carne adevărată

Adică, injectarea intramusculară a genelor virale pentru a produce proteine ​​​​toxice direct în țesuturile umane pentru a stimula sistemul imunitar. Deoarece aceasta este o metodă complet nouă și o metodă greșit concepută, care nu s-a aplicat niciodată înainte în istoria omenirii, este imposibil, prin urmare, pentru majoritatea medicilor să dea consimțământul informat corespunzător. Cu toate acestea, din cauza campaniilor iresponsabile guvernamentale și media de promovare a vaccinurilor, 80% dintre japonezi au fost vaccinați."

Instanța, verdict dur pentru Radu Mazăre: Fostul primar al Constanței rămâne în spatele gratiilor

Epicentrul cutremurului a fost localizat în strâmtoarea Bungo, care separă insulele japoneze Kyushu şi Shikoku, a anunţat Agenţia meteorologică niponă, care a precizat că, în ciuda intensităţii seismului, nu a fost emisă nicio alertă de tsunami. 

Potrivit USGS, epicentrul a fost localizat la 17 km vest-sud-vest de Uwajima, un oraş cu circa 70.000 de locuitori din prefectura Ehime.

Seismul s-a petrecut la ora locală 23.14 (17.14, ora României).

MAE a transmis miercuri că prin intermediul Consulatului General al României la Dubai, are în atenţie şi monitorizează situaţia acestora.

De asemenea, ministerul român precizează că reprezentanţii Consulatului General al României la Dubai au întreprins demersuri, în regim de urgenţă, pe lângă autorităţile aeroportuare şi reprezentanţii companiilor aeriene, pentru a se asigura că drepturile cetăţenilor români sunt respectate în această situaţie.

Reprezentanţii oficiului consular menţin dialogul în permanenţă cu persoanele în cauză şi au recomandat să respecte instrucţiunile autorităţilor din Emiratele Arabe Unite, pentru evitarea oricăror riscuri generate de situaţia cu caracter excepţional existentă pe plan local. În măsura în care arterele rutiere vor fi deblocate şi traficul va fi reluat, reprezentanţii Consulatului General al României la Dubai se vor deplasa pentru acordarea de asistenţă consulară la faţa locului.

Potrivit informaţiilor obţinute de la autorităţi, este preconizată o ameliorare a stării vremii, fiind întreprinse demersuri pentru reoperaţionalizarea pistelor Aeroportului Internaţional Dubai începând cu ora 17,00 (ora locală).

Consulatul General al României la Dubai continuă dialogul cu autorităţile emirateze şi cu cetăţenii români, acordând asistenţă consulară, conform competenţelor.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Dubai: + 971 4 3492970, + 971 4 3492972, + 971 4 3492973, +971 4 3492974, +971 4 3856771, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, dacă se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al consulatului: +971 50 937 4516.

Pe de altă parte, un raport oficial al Consiliului Suprem de Apărare a Țării arată că spionii ruși s-au infiltrat printre refugiații ucraineni și au încercat să culeagă informații din domeniul apărării și securității.

Institutul american pentru studiul războiului arată că dacă Statele Unite vor permite Rusiei să învingă Ucraina prin neacordarea ajutorului financiar blocat acum în Congres, atunci vor crește considerabil riscurile unui atac direct împotriva NATO. Asta pentru că granițele Poloniei, Slovaciei, Ungariei, dar și României se vor afla, pentru prima dată de la căderea Uniunii Sovietice, sub amenințarea directă a unui atac terestru rusesc. Și dacă s-ar întâmpla asta, evident că NATO își va concentra resursele pentru a sprijini flancul de sud-est, lăsând astfel descoperite țările nordice, este unul dintre scenariile analizate.

Pe de altă parte, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a întocmit un raport în care a identificat Federația Rusă ca fiind actorul principal în dosarele privind securitatea țării noastre.

Printre principalele provocări evidențiate în raport se numără încercările rusești de a obține informații din instituțiile noastre cu responsabilități în domeniul apărării și securității, culegerea de informații strategice privind exercițiile militare, tehnica și echipamentele din dotare și infrastructura critică, precum și subminarea încrederii publice prin dezinformare și propagandă.

Oficialii de securitate avertizează că riscurile rămân - inclusiv atacuri cibernetice de sorginte rusă, infiltrarea serviciilor secrete ruse printre refugiații ucraineni, dar și exportul de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina.

Mai mult decât atât, războiul din regiune expune România la riscuri precum lovituri accidentale asupra infrastructurii naționale, dar și la posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a fabricilor de producţie de tehnică şi echipamente.

Pentru a face față acestor provocări, autoritățile au intensificat măsurile de securitate și monitorizare în zona Mării Negre. Cu toate acestea, raportul subliniază că România rămâne expusă la diverse forme de agresiune hibridă din partea Federației Ruse.

UPDATE 15:25 Trupele rusești au atacat mai multe așezări din regiunea Donețk

Două persoane au murit și alte trei au fost rănite, au anunțat autoritățile locale, relatează The Kyiv Independent.

Așezările din estul regiunii ucrainene Donețk suferă zilnic de atacuri rusești din cauza apropierii lor de linia frontului. Luptele grele continuă în regiunea Donețk, în timp ce Rusia încearcă să ocupe întreaga regiune.

În total, 11 clădiri, o unitate administrativă și un magazin au fost avariate în urma atacului. De asemenea, o casă a fost distrusă, a anunțat Ministerul ucrainean de Interne.

UPDATE 14:04 - Rusia anunţă că a ”neutralizat” 20 de drone, două rachete balistice de tip Tocika-U şi cinci baloane. Doi morţi în bombardamente ruse în regiunea Doneţk

Rusia anunţă joi că a ”neutralizat” 20 de drone ucrainene în mai multe regiuni ruse la frontiera cu Ucraina, relatează AFP.

”În cursul nopţii (de miercuri spre joi), mai multe tentative ale regimului de la Kiev de a comite atacuri teroriste împotriva unor instalaţii situate pe teritoriul rus au fost împiedicate”, anunţă într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Armata rusă a ”neutralizat” 20 de drone, două rachete balistice de tip Tocika-U şi cinci baloane care servesc în general la deturnarea atenţiei sistemelor de apărare aeriană, precizează ministerul.

Şaisprezece dintre drone şi două rachete au fost distruse deasupra regiunii Belgorod, situată la frontiera cu Ucraina, ţintită aproape zilnic în atacuri ucrainene, se arată în comunicat.

O femeie rănită în acest atac a fost spitalizată, potrivit guvernatorului regiunii, Viceslav Gladkov.

Celelalte regiuni vizate sunt Voronej, tot la frontiera cu Ucraina, şi Rostov, în care se află cartierul general milittar al Operaţiunilor ruse în Ucraina, potrivit ministerului.

UPDATE 13:21 -Gruparea de hackeri Sandworm, cu legături cu spionajul rus, activă în Ucraina, pe cale să devină o ”ameninţare” mondială, avertizează într-un raport filiala gigantului american Google, Mandiant

O filială a gigantului american Google, Mandiant, avertizează joi, într-un raport, cu privire la activităţi ale unei grupări de hackeri cu legături cu spionajul rus, Sandworm, activ în Ucraina, care este pe cale să devină o ”ameninţare” mondială, relatează AFP.

Mandiant, o societate importantă de securitate cibernetică, a reperat operaţiuni răuvoitoare desfăşurate de către această grupare care preia denumirea creaturii imaginare imaginate de către Frank Herbert în saga Dune.

Hackerii ţintesc locuri în întreaga lume considerate drept ”puncte fierbinţi” din punct de vedere politic, militar sau economic din perspectiva intereselor ruseşti.

”Am observat gruparea desfăşurând operaţiuni de spionaj în America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi America Latină”, arată în raport cercetători de la Mandiant.

În contextul în care ”un număr-record de oameni participă în alegeri naţionale în 2024, antecedentele Sandworm în privinţa tentativelor de amestec în procesele democratice cresc cresc şi mai mult gravitatea ameninţării pe care gruparea o poate reprezenta pe termen scurt”, se arată în raport.

În urmă cu cinci ani, 12 ofiţeri din cadrul spionajului militar rus au fost inculpaţi în Statele Unite cu privire la acuzaţii cu privire la un presupus amestec al acestora în alegerile prezidenţiale americane din 2016, care l-au condus pe Donald Trump la Casa Albă, potrivit FBI.

Miliardarul republican candidează din nou la preşedinţie, după ce nu a fost reales îin 2020.

UPDATE 12:39 - Doi presupuşi spioni ruşi, arestaţi în Bavaria, la Bayreuth. Dieter S. şi Alexander J., cu cetăţenie germană, acuzaţi că plănuiau acte de sabotaj pentru a împiedica susţinerea militară a Ucrainei. Între ţinte, instalaţii folosite de trupe staţionate în Germania

Parchetul federal german anunţă joi arestarea a doi presupuşi spioni ruşi, suspectaţi de planificarea unor acte de sabotaj menite să submineze susţinerea militară a Ucrainei, relatează AFP.

Cei doi bărbaţi - care deţin totodată cetăţenia germană - au fost arestaţi la Bayreuth, un oraş situat în landul Bavaria, anunţă într-un comunicat parchetul federal.

Identificaţi drept Dieter S. şi Alexander J., ei sunt acuzaţi de faptul că au efectuat reperări ale unor eventuale ţinte în vederea unor atacuri vizând inclusiv ”instalaţii ale Forţelor Armate americane” staţionate în Germania.

Poliţişti au percheziţionat domiciile şi locurile de muncă ale celor doi bărbaţi, miercuri.

Ei sunt suspectaţi de faptul că au ”acţionat în contul unui serviciu de informaţii străin” în ceea ce procurorii califică drept un ”caz deosebit de grav” de spionaj.

Principalul acuzat - Dieter S. - făcea schimb de informaţii cu o persoană cu legături cu serviciile ruse de informaţii din 2023, în vederea unor eventuale acte de sabotaj pe teritoriul Germaniei.

”Acţiunile vizau în special să submineze susţinerea militară a Ucrainei de către Germania, în apărarea împotriva războiului rus de agresiune”, declară procurorii.

UPDATE 11:05 - Numărul morților în urma atacului rusesc de la Cernigău a crescut la 18

Numărul oamenilor care şi-au pierdut viaţa în urma unui atac rusesc asupra oraşului Cernigău, în nordul Ucrainei, a crescut la 18, iar alte 78 de persoane au fost rănite după ce trei rachete au lovit miercuri centrul oraşului, au anunţat joi oficiali ucraineni, relatează Reuters.

Atacul de la Cernigău, care a provocat daune infrastructurii civile a oraşului ucrainean, a fost cel mai sângeros atac aerian lansat de Rusia în ultimele săptămâni. Potrivit autorităţilor ucrainene, o instituţie de învăţământ, un spital şi 20 de locuinţe au fost avariate.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a avertizat miercuri pe secretarul general al NATO că ţara sa are nevoie de "măsuri imediate" pentru a-şi întări apărarea antiaeriană în faţa bombardamentelor ruse, după atacul de la Cernigău.

UPDATE 9:38 -  FMI: Războiul din Ucraina face ca economia Rusiei să crească anul acesta mai rapid decât toate economiile avansate

Rusia s-a adaptat la ”noua normalitate”, iar trecerea sa la economia de război, pe fondul agresiunii pe care o derulează împotriva Ucraina, a făcut FMI să estimeze că economia sa va crește anul acesta mai rapid decât ale statelor avansate.

Potrivit Fondului Monetar Internaţional, economia Rusiei va creşte în acest an cu 3,2%, mai rapid decât toate economiile avansate, a declarat FMI în raportul său World Economic Outlook, depăşind ratele de creştere prognozate pentru SUA (2,7%), Regatul Unit (0,5%), Germania (0,2%) şi Franţa ( 0,7%), transmite CNBC.

Predicţia este dificilă pentru naţiunile occidentale care au încercat să izoleze economic şi să pedepsească Rusia pentru invazia sa în Ucraina, declanşată în 2022.

Rutte se oferă să cumpere sisteme Patriot de la aliaţi pentru UcrainaPremierul Olandei, Mark Rutte, s-a oferit să cumpere sisteme de apărare antiaeriană Patriot de la aliaţi pentru a le trimite în Ucraina, potrivit The Guardian.

Intensificarea atacurilor aeriene ale Rusiei asupra oraşelor ucrainene continuă să evidenţieze lipsa tot mai mare de sisteme de apărare aeriană suficiente.

"Ştim că multe ţări stau pe grămezi mari de sisteme Patriot, poate că nu doresc să le livreze direct", a declarat Rutte după ce a sosit la summitul de două zile al liderilor UE de la Bruxelles.

"Putem să le cumpărăm de la ei, le putem livra Ucrainei, avem banii disponibili. Este crucial".

Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat, de asemenea, aliaţii să îşi intensifice eforturile pentru a furniza Kievului sisteme suplimentare de apărare aeriană.

"Realitatea este că, bineînţeles, avem sisteme disponibile care sunt suficient de mari pentru a ne permite să livrăm semnificativ mai mult Ucrainei în ceea ce priveşte apărarea aeriană în general şi... exact la asta lucrăm", a adăugat el.

Urgenţa aprovizionării cu apărare antiaeriană a fost subliniată de un atac cu rachete ruseşti împotriva oraşului Cernihiv, miercuri dimineaţa, care a ucis cel puţin 17 persoane şi a rănit 60. Loviturile anterioare din ultimele săptămâni au provocat pagube importante reţelei energetice a Ucrainei, distrugând mai multe centrale termice.

Traseul autobuzului 116 din Barcelona, folosit frecvent de turişti pentru a ajunge la Park Güell, a dispărut din aplicaţii precum Google Maps şi Apple Maps, relatează News.ro.

Decizia a fost luată la solicitarea consiliului local al Barceloniei care a cerut aplicațiilor să ascundă traseul întrucât localnicii s-au plâns că le sunt afectate activitățile zilnice de supraaglomerarea creată de faptul că e folosită frecvent de turişti pentru a ajunge la Park Güell.

Consiliul local a refuzat să confirme sau să infirme că a forţat Google şi Apple să ascundă traseul autobuzului, dar un purtător de cuvânt al Google a spus că acest gen de modificare nu se face decât la cererea autorităţilor locale.

Catalanii care circulă cu autobuzul 116 pentru a ajunge acasă s-au plâns că acesta este mai tot timpul aglomerat din cauza turiştilor care-l folosesc pentru a ajunge la Park Güell.

Park Güell este a doua cea mai populară atracţie a orașului, după bazilica Sagrada Familia.

Surse: 20 de tineri care participau la un festival in Dubai au pierdut avionul. Tinerii sunt din Sibiu și urmează să revenină acasă împreună cu premierul.

Ambasada României le-a asigurat cazare în Abu Dhabi și ține legătură cu ei.

Oraşul Dubai a fost paralizat, din cauza inundaţiilor provocate de ploi torenţiale record.

Emiratele Arabe Unite au înregistrat cele mai abundente precipitaţii de la începutul înregistrărilor, în 1949, potrivit Centrului Naţional de Meteorologie, citat de agenţia de presă de stat Wam.

Ploile torenţiale au provocat inundaţii puternice, obligând Aeroportul Internaţional din Dubai, unul dintre cele mai aglomerate din lume, să devieze o parte din zborurile sale.

De fiecare dată când se încearcă o conexiune la TikTok, pe ecranul de start negru al aplicaţiei apare mesajul „Unable to load, please try again”, au observat jurnaliştii AFP în această ţară vecină cu China, care are aproximativ şapte milioane de locuitori.

Marţi, ministerul Kirghizstanului pentru Afaceri Digitale a anunţat că „a informat operatorii de telecomunicaţii despre necesitatea de a restricţiona accesul la TikTok, pe baza unei decizii a serviciilor de securitate”, cunoscute sub acronimul GKNB şi conduse de puternicul Kamchybek Tashiev, potrivit unui comunicat.

Potrivit ministerului, reţeaua de socializare, deţinută de grupul chinez ByteDance, „nu a respectat” un articol de lege privind „măsurile de prevenire a prejudiciilor aduse sănătăţii copiilor şi dezvoltării lor fizice, intelectuale, mentale, spirituale şi morale”.

Marţi, organizaţia neguvernamentală Reporters Sans Frontieres (RSF) s-a declarat „îngrijorată de această decizie, care restrânge dreptul la informare sub pretextul protejării minorilor”. Organizaţia a cerut „guvernului să ridice acest blocaj discreţionar şi să definească un cadru juridic clar pentru a reglementa platformele”.

Blocarea TikTok intervine într-un moment în care autorităţile din Kirghizstan au fost acuzate în ultimele luni de către ONG-uri că doresc să protejeze minorii.

Printre cele cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, unde libertatea de exprimare rămâne limitată şi opoziţia politică practic inexistentă, Kirghizstanul a fost mult timp o excepţie.

Cu toate acestea, în ultimele luni, autorităţile kârgâze au arestat mai mulţi jurnalişti, au suspendat în mod repetat instituţii media private şi au adoptat o lege similară cu cea rusă privind „agenţii străini”, consolidând controlul guvernului asupra ONG-urilor.

TikTok, care are peste un miliard de utilizatori activi în întreaga lume, se confruntă deja cu limitări tot mai mari în Occident.

Pe fondul acuzaţiilor privind transferul de date ale utilizatorilor către China, multe ţări, inclusiv Statele Unite, Canada, Franţa şi întreaga Uniune Europeană, şi-au exprimat temerile pentru securitatea lor naţională.

Rene Remund și soția sa Linda au călătorit în Elveția în septembrie anul trecut, și nu era prima de acest fel, având în vedere că este locul de unde este el originar.

Ca de obicei, Remund s-a asigurat că furnizorul său de telefonie mobilă a fost notificat de deplasare, mergând într-un magazin pentru a se interesa de condițiile de roaming. El a spus că, în calitate de client de 30 de ani, i s-a spus că este "acoperit", arată New York Post.

Dar, în timp ce se bucura de peisajele din Elveția și trimitea familiei fotografii, turistul nu s-a gândit nici măcar o dată că aceste mesaje i-ar pute aduce costuri zilnice de roaming de mii și mii de euro.

După ce s-a întors acasă și a primit factura T-Mobile, Remund a crezut că aceasta era în valoare de 143 de dolari, ceea ce i s-a părut "rezonabil".

„Primesc această factură T-Mobile și nu mă deranjează foarte mult pentru că citeam 143 de dolari", a explicat el, adăugând că abia când a mers să plătească factura și-a dat seama că erau multe zerouri peste

„Spun: \"Scuzați-mă\"". "143.000,00 dolari... Sunteți nebuni?" le-a zis el reprezentaților din punctul de vânzare. Potrivit facturii de telefonie mobilă, Remund a consumat 9,5 GB de date în timp ce se afla în Europa, în valoare de câteva mii de dolari în fiecare zi. Și în timp ce 5-10 GB nu este considerată o cantitate mare de date, neacoperirea taxelor de roaming va determina un utilizator să piardă mii de dolari foarte repede, arată sursa citată.

„Am sunat la [T-Mobile] și fata m-a pus în așteptare pentru o vreme. Mi-a spus că verifică și revine, iar când a revenit a spus că este o factură corectă”

„I-am zis: Cum adică este o factură corectă? Iar ea a zis: Ei bine, asta e suma de plată" "I-am spus: Glumești... Ești nebună" După confirmarea angajatului de la call center, factura sa a rămas în valoare de aproximativ 143.000 de dolari, iar americanul a angajat un avocat pentru a argumenta faptul că a fost „acoperit" pentru roaming internațional pentru a evita astfel de taxe „exorbitante".

Avocatul său a trimis o scrisoare către președintele T-Mobile, dar nu a primit niciun răspuns până acum câteva zile. Scrisoarea de la T-Mobile spunea că furnizorul de servicii "regretă" taxele și că Remund va primi un „credit" pentru a scădea întreaga factură telefonică.

Într-un e-mail emis către presa locală, T-Mobile a transmis că abonații ar trebui să „verifice întotdeauna caracteristicile de călătorie ale planului lor, cum ar fi roamingul internațional de date, înainte de a pleca". „Dacă un client are un abonament mai vechi care nu include roaming internațional pentru date și apeluri, va trebui să se asigure că utilizează modul Avion și Wi-Fi atunci când utilizează date, pentru a se asigura că dispozitivul nu se conectează la o rețea internațională."

Anul trecut, activista și scriitoarea din Melbourne, Sally Rugg, a fost „taxată” cu puțin peste 720 de dolari la două minute după ce a aterizat la Londra.

Cei doi bărbați, ambii de 22 de ani sunt acuzați că pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun au bătut și violat o femeie în apropierea gării din Floridsdorf. După agresiune, inculpații i-au furat geanta și telefonul.

Indivizii nu și-au recunoscut vina și au susținut în fața judecătoarei Eva Brandstetter că femeia i-a abordat pe ei în seara de Crăciun, astfel au fost nevoiți s-o împingă, iar în cădere victima și-a rupt nasul și glezna care a necesitat operație.

„Am încercat să țip, dar de fiecare dată când am vrut să țip, el mi-a acoperit gura. Nici măcar nu puteam deschide ochii, atât de umflați erau”, a declarat victima.

Din raportul medical legal a reieșit că rănile femeii nu au fost provocate în urma unei simple căderi.

„Tot ce știu este că cel din dreapta mea a îngenuncheat pe pajiște și m-a lovit în față”, mai spune femeia.

Potrivit procurorilor, în timp ce românul o lovea cu brutalitate, italianul ar fi violat-o, fapt demonstrat în urma probelor ADN.

Agresorul italian dă vina pe român și spune că „am văzut că cumnatul meu o atingea în zona ei intimă, așa că am făcut și eu asta, ca un test de curaj”.

„Întregul meu corp a devenit țeapăn și rece”, a mai declarat femeia de 58 de ani.

După agresiune, indivizii au lăsat-o pe victimă întinsă pe pajiște, până când a găsit-o un trecător și a sunat la poliție și salvare.

„Ce i-ați făcut este inuman. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple”, a afirmat avocatul femeii.

Din banii furați de la femeie, cei doi au mers la cumpărături și au luat 4 pachete de țigări, mâncare și accesorii pentru telefonul mobil cumpărate de la un automat.

Inculpații nu și-au asumat responsabilitatea pentru fapta lor, dar au fost găsiți vinovați pentru toate acuzațiile.

„Ne este clar că cei doi inculpați au violat victima, au furat de la ea și apoi au făcut plăți”, a spus judecătoarea.

Agresorii au primit fiecare câte 12 ani de închisoare, iar victima va primi 14.620 de euro.

Biroul procurorului național al Poloniei a precizat că bărbatul, identificat doar că Pawel K., este acuzat că era pregătit să transmită agenților ruși informații privind securitatea aeroporturilor. Acesta a fost arestat miercuri în Polonia.

Bărbatul caută să între în contact cu rușii implicați direct în războiul din Ucraina și dorea să transmită informații detaliate despre aeroportul Rzeszow-Jasionka din sud-estul Poloniei, în apropiere de granița cu Ucraina, care este poartă de acces pentru livrările militare și umanitare internaționale pentru Ucraina. Aeroportul se află sub controlul trupelor americane.

Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul ar putea fi condamnat la până la opt ani de închisoare, se arată în comunicat.

Polonia, membră a Uniunii Europene, este un susținător ferm al Ucrainei vecine și al lui Zelenski în respingerea agresiunii Rusiei de mai bine de doi ani.